Păreri pro şi contra intenţiei Ministerului Sănătăţii de a nu mai da bani publici spitalelor private

Reprezentanţii spitalelor publice sunt mulţumiţi de intenţia ministrului Sănătăţii de a opri total pe viitor alocarea de fonduri către spitalele private, iar sumele respective să fie redistribuite unităţilor sanitare de stat strategice. La polul opus, reprezentanţii spitalelor private susţin că măsura le va afecta pacienţii şi va creşte costurile.

Prof dr. Mircea Beuran, şeful Clinicii de chirurgie 2 de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, afirma că unităţile sanitare private trebuie să se dezvolte pe susţinerea financiară a fondului privat.

Pentru acelaşi caz, CNAS plăteşte cu 50% mai mult la spitalul privat

"Nu există spital privat care să nu fi trimis în urgenţă cazuri complicate, fie datorită stării generale a pacientului, fie din cauza gravităţii bolii, fie pentru un eşec tehnic. Dar respectivul pacient îşi plăteşte taxele în privat, apoi i se pune adeverinţa de salariat sau talonul de pensii şi este trimis la urgenţă.

Totdeauna, o complicaţie este mult mai costisitoare decât un tratament de bază. Şi ne trezim cu aceşti bolnavi şi ziua şi noaptea, transferaţi către noi pentru o nouă intervenţie chirugicală. Dacă bolnavul se internează prin chirurgie în terapie intensivă, acolo costurile sunt foarte mari. Mai mult, există un contract inechitabil între spitalul privat şi casa de asigurări sociale de sănătate.

Pentru acelaşi caz, casa plăteşte mai mult la spitalul privat decât la cel de stat, ceea ce nu este logic. Logic ar fi ca fiecare să-şi facă treaba lui, unii pe asigurări sociale de sănătate, alţii pe asigurările private. Pentru a evita o problemă de finanţare spitale private ar trebui să aibă un contract cu spitalele publice mari care fac şi cazuri foarte complicate, mari consumatoare de bani", a declarat dr. Beuran.

Mircea Beuran a mai precizat că sloganul conform căruia banii urmează pacientul va fi realizabil doar după stabilirea pachetului de bază.

"Cu banii pe care îi strânge Casa (Naţională de Asigurări de Sănătate - n.r.) şi acest sistem de asigurări sociale de sănătate, fondurile nu pot fi împrăştiate în toată ţara, la fiecare care are un cotlon medical. Va trebui să plătim performanţa. Un spital privat ar trebui să ştie ce performanţă profesională are, pe care să şi-o menţină. Este inadmisibil ca un spital privat să primească pe caz rezolvat cu 50% mai mult decât unitatea sanitară publică. Nu este corect. Fiecare pacient îşi alege medicul, fie că acesta este la stat sau la privat, dar să ştie că, la privat, trebuie să fie acoperit cu proprii lui bani. Sistemul privat trebuie să meargă pe banii privaţi. Când vom avea un pachet de servicii bine definit, poate pacientul şi-ar putea alege. Acum, dacă un caz de la privat se complică, îl descarcă efectiv la public, multe sunt cu infecţii mari", a precizat Beuran.

Pacienţii de la privat vor plăti mai mult

Măsura Ministerului Sănătăţii va afecta puternic pacienţii, susţine fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, dr. Wargha Enayati, medic specialist în cardiologie.

"Anual în maternitatea noastră din Capitală sunt cam 2.500 de naşteri. Suntem foarte miraţi de această decizie care va afecta puternic pacienţii care, în sfârşit, de trei-patru ani, sunt trataţi demn în sistemul privat. Vom încerca orice măsură pentru ca efectul să fie cât mai mic pe termen lung. Sigur, contribuţia va creşte. Pentru o gravidă, Casa de asigurări de sănătate plăteşte cam 20% din costul intervenţiei", a declarat Enayati.

Reprezentanţii reţelei private MedLife, care deţine şase spitale cu 550 de paturi, şi-au declarat neutralitatea faţă de intenţia ministerului şi au relevat faptul că eventuala sistare a fondurilor către unităţile particulare va trebui aplicată unitar, fără excepţii.

Anual în maternitatea noastră din Capitală sunt cam 2.500 de naşteri. Suntem foarte miraţi de această decizie care va afecta puternic pacienţii care, în sfârşit, de trei-patru ani, sunt trataţi demn în sistemul privat.

"Ne exprimăm neutralitatea privind această potenţială măsură a Ministerului Sănătăţii. În măsura în care o asemenea restricţionare va intra în vigoare începând cu data de 1 martie 2013, este important că aceasta să se aplice unitar, fără nicio excepţie, către toate unităţile private cu paturi, cu spitalizare continuă sau de zi din ţară, indiferent de specialitate sau forma de organizare, pentru a nu crea dezechilibre în piaţa serviciilor medicale. În cazul în care, totuşi, se va decide continuarea finanţării spitalelor private din fonduri publice, este important ca alocarea să se facă pe baze transparente şi clare în toate judeţele ţării cât şi în Bucureşti", susţin reprezentanţii MedLife.

Miza intenţiei ministrului - 45 de milioane de euro

Anual, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) alocă spitalelor aproximativ 1,6 miliarde de euro, din care 45 de milioane de euro ajung la spitalele private.

Ministrul intenţionează să repartizeze cele 45 de milioane de euro pentru programele de terapie intensivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic şi traumă.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii are nevoie de 200 de milioane de lei, pentru dezvoltarea programelor care consumă cei mai mulţi bani, respectiv cele de terapie intensivă, infarct miocardic şi accident vascular ischemic şi traumă.

O eventuală decizie de sistare a finanţării din fondurile CNAS pentru spitalele private, despre care a vorbit ministrul Eugen Nicolăescu, va încălca dreptul pacienţilor de a alege furnizorii pe care îi doresc, susţine Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

Liviu Dragnea a criticat luni măsurile prezentate de ministrul Sănătăţii

Într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, iar finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private va fi sistată.

Nicolăescu a mai declarat că acela care îşi dezvoltă o afacere privată "nu şi-o face pe banul public", iar managerii de spitale private trebuie să îşi gândească investiţia bazându-se pe forţele proprii, nu pe "ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă".

Vicepremierul Liviu Dragnea a criticat luni măsurile prezentate de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, între care eliminarea finanţării pentru spitalele private. Dragnea a precizat că măsurile nu au fost discutate în Guvern şi a apreciat că declaraţia ministrului a fost "neinspirată".