Cristian Preda: E straniu că un ministru al Sănătăţii vrea să salveze statul, nu pacientul

Justificarea deciziei de a nu mai direcţiona bani de la CNAS către spitalele private este una de tip contabil, prin care ministrul Sănătăţii arată că vrea să salveze statul, nu pacientul, consideră europarlamentarul PDL Cristian Preda.

Preda relevă pe blogul său, că ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat că, începând de la 1 martie, banii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu vor mai putea fi direcţionaţi către spitalele private.

Justificarea deciziei - aceea că statul va economisi astfel 10% din banii alocaţi şi-i va putea direcţiona către spitalele pe care le administrează tot el - este "una de tip contabil", susţine europarlamentarul PDL.

"Strict economic vorbind, asta înseamnă că e musai ca statul să nu aibă parte de concurenţă loială! Pe de altă parte, dacă, spre deosebire de dl. ministru al sănătăţii, ne gândim şi la pacienţi, vom constata că, pentru USL, statul e mai important decât pacientul", a mai scris Cristian Preda.

Ministrul Eugen Nicolăescu a ţinut să explice că aceasta e o viziune liberală, mai relevă Preda. "Da, e o nouă filă din istoria liberalismului ajuns în epoca Becali. O epocă în care toate cuvintele sunt otrăvite", continuă democrat-liberalul.

Nicolăescu: Vom sista finanţarea din bani publici a spitalelor private

Finanţarea spitalelor private nu se va mai face cu bani de la bugetul stat, întrucât prin contractul-cadru care va intra în vigoare de la 1 martie vor fi sistate plăţile din fondurile CNAS, a anunţat îm weekend ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Cele care vor avea de câştigat din aplicarea acestei măsuri vor fi spitalele de stat, care vor primi fonduri cu 10% mai mari.

"În contractul-cadru pe 2013 care va intra, sper, în vigoare la 1 martie, vom sista finanţarea din fondurile Casei pentru unităţile spitaliceşti private. Astfel încât toţi banii publici - vorbim de fondul unic naţional de asigurări sociale de sănătate - să meargă către spitalele publice. Circa 10 la sută exista finanţare pentru sectorul privat, în felul acesta, cu 10% va creşte fondul alocat spitalelor (publice) pentru perioada următoare.

Ceea ce, împreună cu cei 200 de milioane de lei pentru anestezie şi terapie intensivă, sper că va asigura o finanţare superioară a spitalelor şi va micşora din nemulţumirile cetăţenilor. Raed Arafat a spus-o de mai multe ori, întăresc şi eu astăzi şi vom urmări această idee: dacă într-o secţie de anestezie şi terapie intensivă, după ce intră acest program în funcţiune, cineva din conducerea secţiei sau conducerea unui spital va cere unui pacient să vină de acasă cu medicamente sau materiale sanitare, acel cineva va pleca pe loc.

Pentru că banul public trebuie să se ducă pentru cetăţean şi noi facem aceste eforturi şi ne-am străduit să obţinem aceşti bani şi vedeţi, cu modificările pe care le facem în finanţare, tocmai să încercăm să rezolvăm o problemă", a declarat Nicolăescu.

Ministrul le-a recomandat celor care deschid spitale private să nu se gândească la faptul că dezvoltă o afacere privată "pe banul public", iar managerii de spitale private trebuie să îşi gândească investiţia bazându-se pe forţele proprii, nu pe "ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă".

"Eu sunt liberal şi ar fi trebuit să fiu primul care să spun că da, să le dăm, să facem, să... Nu. Sunt liberal, rămân în continuare liberal, dar consider că banul public, în acest moment, este atât de puţin, încât el trebuie foarte bine cumpănit, foarte bine chibzuit. Cineva care îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public.

Când îşi gândeşte business plan-ul respectiv, ca să-şi facă investiţia, se gândeşte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă - sau poate printr-o competiţie foarte serioasă şi foarte deschisă, ceea ce mă îndoiesc. Deci, în acest moment, decizia noastră este clară: sectorul public trăieşte din banul public; sectorul privat trăieşte din banul privat", a mai precizat Nicolăescu.

Raed Arafat: Spitalele private din câteva judeţe primesc între 6 şi 17 % din banii pentru cele publice

Raed Arafat: Altfel spus, niciun medic implicat în aceste programe nu va mai avea voie să ceară bolavului să-şi cumpere din banii lui materiale, medicamente sau altceva.

Spitalele private din cele câteva judeţe în care funcţionează primesc între 6 şi 17% din sumele alocate prin fondul asigurărilor sociale de sănătate unităţilor sanitare publice, care tratează cele mai complexe cazuri, a declarat duminică secretarul de stat Raed Arafat.

"Cele mai complexe cazuri medicale sunt tratate în spitalele publice. Din finanţarea alocată prin fondul asigurărilor sociale de sănătatre spitalelor dintr-un judeţ, între 6 şi 17% merg către spitalele private. Aceste unităţi ar trebui finanţate prin asigurări private sau complementare şi nu din fondul asigurărilor sociale de sănătate", a precizat secretarul de stat Raed Arafat.

Din datele centralizate la Ministerul Sănătăţii, rezultă că, în ultimii ani, unele spitale private au primit "pe caz ponderat", mai mulţi bani decât cele publice din acelaşi judeţ.

"Banii, care nu vor mai fi daţi spitalelor private, vor fi folosiţi pentru creşterea finanţării celor 53 de spitale strategice care asigură peste 70% din cele mai grave cazuri medicale din România. Astfel, din sumele respective va creşte tariful pe caz ponderat de la 1.440 de lei, la 1.650 de lei, respectiv 1.800 de lei. În plus, vor fi create fondurile pentru programe de anestezie, terapie intensivă, pentru programele de infarct miocardic şi accident vascular cerebral ischemic, dar şi pentru programul de traumă. Altfel spus, niciun medic implicat în aceste programe nu va mai avea voie să ceară bolavului să-şi cumpere din banii lui materiale, medicamente sau altceva", a adăugat secretarul de stat.

Ministrul Sănătăţii a mai decis ca, prin noul contract-cadru, să majoreze la doi lei valoarea punctului pentru medicii de familie şi cei din ambulator, a mai precizat Raed Arafat.

"Vrem să încurajm rezolvarea cazurilor medicale, care nu necesită internare în ambulatoriu. Valoarea punctului în ambulatoriul de specialitate va creşte de la 1,2 lei la 2 lei, aproape dublu, fapt care le va permite medicilor să asigure consultaţii de calitate în acest sistem, iar în spitale să ajungă adevăratele cazuri grave", a mai declarat secretarul de stat.

Datele Ministerului Sănătăţii mai relevă că majoritatea medicilor din spitalele private au loc de bază de muncă în spitalele publice. Ca urmare, medicii iau pacienţi din spitalul public, îi internează în privat, dar dacă starea pacientului se agravează, îi readuc în spitalul public pentru tratamentele scumpe, deşi şi-a încasat onorariul la particular, a mai susţinut secretarul de stat.

"Vorbim despre măsuri reale, care reglementează cheltuirea banilor din fondurile publice de asigurări sociale de sănătate pentru spitalele private. Pentru spitalele private, banii trebuie să vină din asigurări private. Mai mult, persoanele care au abonamente la clincile private, fie prin angajatori, fie direct, nu vor fi afectate. Toate aceste măsuri asigură accesul echitabil la îngrijiri medicale, mai ales al cetăţenilor cu probleme grave de sănătate, cazurile complexe, care din lipsa fondurilor, de multe ori erau în situaţii dificile", a mai declarat Raed Arafat.

Medicii de familie de la clinicile private nu sunt afectaţi de decizie

"Această decizie a ministrului nu afectează medicii de familie, întrucât finanţarea pentru aceştia nu se modifică. Decizia nu are legătură cu medicina primară, sistemul din care fac parte medicii de familie, întrucât aceştia nu sunt încadraţi în spitale. Poate fi afectată doar activitatea din spitalele private", a declarat pentru Epoch Times Dr. Sandra Alexiu, reprezentantă a Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov.

"Părerea mea este că decizia se referă la sistemul spitalicesc, deci la asistenţa medicală terţiară, care include doar activitatea din spitale. Declaraţia ministrului nu trebuie interpretată greşit. Noua decizie nu are cum să afecteze asistenţa primară, adică medicina de familie. Desigur însă, trebuie văzut exact cum va fi modificat contractul-cadru şi abia atunci vom putea discuta detaliat despre efectele acestei decizii", a precizat pentru Epoch Times Dr. Marina Pîrcălabu, preşedinte al Patronatului Medicilor de familie din Bucureşti şi Ilfov (PMFB).