Paradoxuri după moartea ultimei companii maritime a României

Ultima companie maritimă a statului român, CNM Petromin, a încetat oficial să mai existe după ce Tribunalul Constanţa a dispus deschiderea procedurii falimentului şi dizolvarea societăţii. Actul de deces a fost semnat de judecătorul Iulia Casian, după ce s-a constatat că administratorul judiciar al Petromin nu a înaintat niciun plan de reorganizare. Instanţa a publicat şi lista celor 21 de creditori actuali, care au de recuperat de la Petromin peste 700 de miliarde de lei vechi, cele mai importante sume fiind reţinute în dreptul finanţelor publice Constanţa (26.634.932 lei) şi al austriecilor de la Voestalpine (37.790.432,55 lei). „Termenul-limită pentru verificarea creanţelor născute în cursul procedurii, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului suplimentar al creanţelor este 16 noiembrie 2012. Termenul pentru întocmirea şi afişarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor este 14 decembrie 2012“, se arată în raportul remis către Bursa de Valori Bucureşti.

În ciuda dezastrului total, ziariştii de la “Replica” din Constanţa notează că în luna iunie a acestui an, administratorul judiciar al Petromin, Dăscălescu & Co, a luat o decizie contradictorie, aceea de a permite investiţii în Complexul Turistic Dunărea din Saturn. De asemenea, interesant este faptul că, potrivit raportărilor oficiale către Ministerul de Finanţe, CNM Petromin SA mai deţinea în 2011 active de peste 10 milioane de euro, constând în clădiri, nave, terenuri etc.

Petromin a fost cea mai mare dintre cele trei companii de stat înfiinţate prin reorganizarea fostei întreprinderii Navrom. Dintr-o flotă ce număra, în 1990, 12 tancuri petroliere şi 70 de mineraliere, care totalizau peste 70% din capacitatea de transport maritim al României, Petromin nu mai deţine, în prezent, nicio navă maritimă. AVAS deţine peste 70% din acţiunile companiei, SIF Transilvania are 23,8% din acţiuni, iar restul revine micilor acţionari. AVAS a încercat, în repetate rânduri, să privatizeze compania, însă datoriile imense au tăiat pofta oricărui investitor de a se angaja într-o asemenea afacere.

Cea mai controversată afacere în care a fost implicată compania Petromin a fost asocierea Petroklav, aceasta având loc pe vremea când ministrul transporturilor era actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. Conform publicaţiei locale “Observator de Constanţa”, asocierea dintre Petromin şi Klaveness Norvegia s-a semnat în iulie 1991 şi a implicat, în total, 16 nave româneşti, 15 nave aflate în funcţiune şi una în faza de construcţie. Potrivit înţelegerii, navele Petroklav urmau să fie modernizate cu bani obţinuţi printr-un credit bancar aranjat de către norvegieni. S-au înfiinţat în Liberia companiile Petromin Overseas Inc. şi Petroklav Management Inc., în care Petromin deţinea 100% din acţiuni. Cele 16 nave implicate au fost transformate în tot atâtea societăţi comerciale de tip offshore (companie de unică navă). Transferul navelor din patrimoniul Petromin către companiile de unică navă s-a făcut la preţul de un dolar. La şase dintre nave li s-a radiat pavilionul românesc, în favoarea celui liberian, iar pentru restul s-a decis arborarea, în continuare, a pavilionului românesc şi au fost utilizate drept garanţii pentru împrumutul luat de către norvegieni. Cum asocierea s-a dovedit a fi păguboasă, partea română a fost nevoită să vândă toate navele înmatriculate în Liberia, pentru a acoperi pierderile Petroklav, iar restul vapoarelor a fost executat de către banca creditoare.