Orban, Gazpromia, Putin, Europa

Premierul ungar Viktor Orban a declarat, la o zi după ce ţara sa a încheiat un acord de furnizare de gaz cu preşedintele rus Vladimir Putin, că nu va susţine planul Uniunii Europene pentru a integra politica energetică a blocului.

Ungaria nu va susţine amendarea Cartei UE pentru a crea o uniune energetică, a declarat Orban reporterilor la Budapesta. În plus, el a anunţat că statul ungar nu va revinde gazul rusesc către Ucraina.

Planul blocului european “ar necesita implicarea UE în relaţiile bilaterale”, a declarat Orban. “Pentru noi, acest lucru ar fi echivalent cu renunţarea la suveranitatea noastră.”

Liderii europeni caută modalităţi pentru a reduce dependenţa blocului european de petrolul şi gazul rusesc, în condiţiile în care conflictul din Ucraina a răcit relaţiile UE cu Kremlinul. Orban, care l-a primit marţi pe Putin la Budapesta pentru discuţii bilaterale, a citat deseori dependenţa energetică a Ungariei de gazul rusesc ca motiv pentru poziţia adversă a Ungariei la intensificarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Ungaria s-a numărat printre ţările care au suferit atunci când Rusia a suspendat livrările de gaze de două ori în ultimul deceniu, ţinând cont că Moscova asigură cel puţin 60% din consumul de gaze al Budapestei.

Comisia Europeană (CE) plănuieşte să adopte la 25 februarie o propunere pentru un pact energetic, a declarat în 4 februarie vicepreşedintele CE, Maros Sefcovic. Planul include crearea unei pieţe interne şi unificarea statelor membre pentru “a îmbunătăţi puterea noastră de negociere cu ţările din afara UE”, conform unui rezumat publicat pe website-ul CE.

Proiectul se concentrează asupra unor măsuri ce pot fi adoptate în următorul an şi care nu includ niciun fel de propuneri privind schimbarea tratatului ce stă la baza blocului european, a declarat un oficial UE care a cerut să rămână anonim.

Acordul pentru gaz

Ungaria este mulţumită pentru că săptămâna aceasta a fost depăşit un obstacol important: o clauză în contractul care expiră în acest an şi care impune Ungariei să plătească pentru gazul contractat dar pe care nu l-a folosit. Astfel, Ungaria va putea să folosească gazul rămas în următorii ani şi să plătească pentru el doar în momentul utilizării acestuia. Totuşi, Orban nu a menţionat care va fi preţul pe care ţara sa ar urma să-l plătească pentru acest gaz.

De când a revenit la conducerea ţării în 2010 Orban a extins constant cooperarea energetică a ţării sale cu Rusia. Anul trecut, el a căzut de acord cu Putin asupra unui împrumut de aproximativ 10 miliarde de euro pentru a extinde centrala nucleară a Ungariei, iar compania de stat rusă OAO Gazprom a decis să depoziteze 700 de milioane de metri cubi de gaze în această ţară, cu posiblitatea măririi acestei cantităţi.

Orban cel sfidător

Pe lângă faptul că Orban a criticat sancţiunile occidentale impuse împotriva Rusiei, Ungaria a sfidat Uniunea Europeană susţinând South Stream, un gazoduct care ar fi trebuit să livreze gaz rusesc pe sub Marea Neagră până în sudul Europei, dar care a fost abandonat de Kremlin în faţa obiecţiilor liderilor de la Bruxelles.

Mai mult, liderul ungar a zgâlţâit şi mai multe situaţia tensionată din Europa când a cerut guvernului de la Kiev să acorde autonomie pentru etnicii ungari care locuiesc în Ucraina, repetând cererile similare făcute de Kremlin pentru minoritatea rusă din Ucraina.

Pe plan intern, Orban a preaslăvit “democraţia neliberală”, citând Rusia lui Putin ca un model de urmat.

Dar mai recent Orban şi-a calmat retorica în condiţiile înrăutăţirii relaţiilor dintre Ungaria şi aliaţii săi din NATO, inclusiv SUA. El a promis că va urma decizia Berlinului în privinţa politicii externe şi a primit-o pe Angela Merkel la Budapesta în această lună. În plus, premierul ungar a călătorit la Kiev pentru a se întâlni cu liderul ucrainean Petro Poroşenko după acordul pentru pace încheiat la Minsk săptămâna trecută.

Totuşi, schimbător ca vântul, Orban a avertizat împotriva izolării Rusiei la conferinţa de presă cu Putin, desfăşurată marţi după întâlnirea dintre cei doi.

“Rusia şi Ungaria sunt dependente una de cealaltă chiar dacă situaţia se aseamănă cu dependenţa unui, să zicem, elefant de un şoricel”, a declarat Orban. “Trebuie să dăm ceva în schimb” deoarece Rusia “trebuie să ştie că poate conta pe noi.”

Popularitatea partidului conservator naţionalist al lui Orban, Fidesz, a scăzut mult după încercările sale din octombrie 2014 de a introduce o taxă pentru utilizarea Internetului şi după eforturile intense ale premierului de a apropia Ungaria de Rusia, în defavoarea unei consolidări a relaţiilor cu partenerii săi europeni.

Aproximativ 4.000 de manifestanţi s-au strâns la începutul acestei luni în faţa clădirii Parlamentului ungar pentru un protest numit “Vine primăvara, Orban pleacă”. Manifestanţii au acuzat guvernul că nu a reuşit să reducă corupţia şi să dezvolte economia, cerând ca Orban să plece mai repede de la putere, deşi acesta mai are încă un an din mandatul de 4 ani.

“Putin Niet, Europa Da”

Liderul rus Vladimir Putin nu a fost întâmpinat la Budapesta doar cu zâmbetele premierului Orban, pentru că aproximativ 2.000 de manifestanţi au mărşăluit prin capitala ungară înaintea discuţiilor dintre cei doi lideri.

Manifestanţii, nemulţumiţi de politica guvernului Orban de a apropia Ungaria de Rusia în detrimentul Europei, au protestat luni noaptea şi au afişat bannere pe care erau scrise mesaje precum “Putin Niet (Nu), Europa Da.”

Totuşi numărul celor care au protestat împotriva lui Putin a fost mult mai redus decât, de pildă, al celor care demonstrau la Budapesta împotriva taxării internetului, cu câteva luni în urmă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.