"Oraş accesibil pentru oameni!" - Bucureştenii au ieşit în stradă, cerând un oraş proiectat pentru oameni (Video)

În jur de 300 de persoane s-au strâns sâmbătă în Piaţa Victoriei, punctul de plecare al marşului "Oraş accesibil pentru oameni!"
Marşul "Oraş accesibil pentru oameni!" (Eugen Horoiu/Epoch Times România)
Loredana Diacu
04.07.2015
Se încarcă player-ul...

În jur de 300 de persoane s-au strâns sâmbătă în Piaţa Victoriei, punctul de plecare al marşului "Oraş accesibil pentru oameni!".

Desfăşurat sub sloganul fără bordURA, evenimentul a reunit oameni cu handicap, pentru care bordurile Capitalei, prea înalte, sunt adevărate obstacole, mămici revoltate că trebuie să se strecoare zilnic cu cărucioarele printre gropi şi maşini parcate pe treceri de pietoni şi trotuar, biciclişti care se confrunta cu lipsa pistelor care să le permită deplasarea pe două roţi şi, în genere, persoane care îşi doresc ca Bucureştiul să fie un oraş pentru oameni, nu eminamente pentru şoferi şi mâşinile lor.

"Am venit să atragem atenţia că locuim într-un oraş foarte neprietenos cu oamenii care folosesc cărucioare, fie să-şi plimbe copiii, fie din motive de sănătate, şi să atragem atenţia că deşi investim foarte mult în panseluţe şi borduri nu ne gândim la oamenii care fac oraşul până la urmă şi din a căror impozite se face totul. Un oraş cu clădiri şi trotuare frumoase nu este un oraş dacă nu are şi oameni fericiţi să se bucure de el." ne-a explicat o mămică, împingând un cărucior, motivul pentru care s-a alăturat evenimentului.

La eveniment a luat parte şi Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, care şi-a declarat solidaritatea faţă de participanţi precizând că "un oraş accesibil" este dreptul fiecărui cetăţean european.

"Cred că există o povară foarte mare pe administraţia publică locală din România să reducă decalajele faţă de UE. Avem la nivel de UE foarte multe norme şi standarde care trebuie aplicate iar România are doar 8 ani de la aderare. Într-un fel, până la un punct, pot să înţeleg un progres mai lent, este vorba de lipsa de putinţă. Pe de altă parte este însă important să nu ne confruntăm cu lipsa de voinţă. Atunci când se cunosc aceste standarde şi în mod deliberat nu sunt respectate, atunci nu mai e vorba de lipsa de resurse, ci de lipsa de voinţă politică şi cred că principalul mesaj al celor care participă la acest marş este către cei care încă recepţionează lucrări de construcţii care nu asigură accesibilitate, astfel încât aceste lucruri să nu se mai întâmple.

Ca diplomat nu îmi permit să fac sugestii, dar ca persoană mi-aş dori să nu fiu discriminată. Eu, ca pieton înfocat, uneori mă simt discriminată pentru că uneori nu pot merge pe trotuare fiindcă sunt ocupate de maşini care nu îşi găsesc locuri de parcare. Deci asta le-aş sugera tuturor edililor să aibă grijă ca niciun cetăţean din oraşul pe care îl administrează să nu fie discriminat." ne-a declarat Angela Filote.

Dacă reprezentata CE şi-a făcut timp să ajungă la eveniment, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre autorităţile locale, primăria Capitalei neavând niciun reprezentat oficial la marş. În consecinţă, protestatarii şi-au exprimat nemulţumirile şi cererile doar în faţa presei:

"Din banii ăia pe care îi cheltuie pe scos şi pus borduri de atâtea ori, măcar 25% să îi aloce pentru ce trebuie făcut, coborârilor, urcărilor. La nivel de trecere de pietoni să ai o coborâre, nu să urci şi să nu mai ai cum să cobori, sau invers. Un pic de atenţie! Să angajeze un om în căruţ care să meargă după constructor şi să aprobe - da, asta e făcută bine şi asta nu." i-a transmis un tânăr, în cărucior cu rotile, primarului Sorin Oprescu, absent de la eveniment.

Din Piaţa Victoriei, participanţii au pornit în marş, pe picioarele lor sau pe roţile bicicletelor şi ale cărucioarelor, spre Piaţa Universităţii, cu o escală la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale unde au lăsat o scrisoare în atenţia ministrului Rovana Plumb, scrisoare prin care revin la solicitările adresate şi anul trecut - să se ia măsuri urgente pentru accesibilizarea spaţiului public.

Organizatorii marşului au cerut un plan integrat de accesibilizare, finalizarea Strategiei naţionale pentru persoane cu dizabilităţi 2015-2020, a planului de acţiune aferent acesteia, precum şi finanţarea sa.

Scrisoarea a fost înmânată de Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, consilierei Rovanei Plumb. La înmânarea scrisorii a asistat şi doamna Angela Filote, Mircea Toma remarcând că Bruxelles-ul este aproape de pietonii români şi ar fi timpul ca şi autorităţile de la Bucureşti să facă la fel.

Schimbarea trebuie să se producă însă, în primul rând, la nivelul mentalităţii cetăţeanului, ne-a declarat ulterior Mircea Toma:

"Vorbim de un proces de reformă a unei societăţi. Ea presupune modificarea mentalităţilor, în primul rând ale publicului. Atâta timp cât oamenii din Bucureşti nu ştiu să aibă pretenţii, câtă vreme oamenii din Bucureşti nu ştiu să ceară, să aibă pretenţii faţă de spaţiul public, autorităţile nu vor acorda importanţă acestui lucru. Cât timp oamenii se închină zeului automobil, Primăria Bucureştiului va face autostrăzi urbane şi nu spaţii pentru oameni care circulă pe jos, cu transport în comun." a precizat Mircea Toma.

Mesajul şefei reprezentanţei CE la Bucureşti: Fără discriminare faţă de cetăţeni

"România a aderat la UE pentru că în România să se trăiască la fel de bine şi ca lumea să se simtă la fel de respectată ca în orice alt stat membru al UE. Acesta este doar unul dintre aspectele la care lucrăm, dar care pentru noi reprezintă o valoare fundamentală, este vorba de nediscriminare. Şi vorbesc aici nu doar de discriminarea persoanelor în cărucior sau cu cărucior, ci de discriminarea tuturor persoanelor care nu fac parte din profilul robot al persoanei avantajate astăzi în România. Eu, ca pieton, mă simt discriminată, căci trebuie să mă strecor printre maşini parcate.

Îmi doresc să facem cu toţii o mare echipă care să muncească la rezolvarea acestor probleme. Din echipă ar trebui să facă parte atât societatea civilă, cât şi instituţiile statului, atât administraţia publică locală, cât şi administraţia publică centrală şi administraţia publică europeană. Eu aici reprezint administraţia publică europeană şi încerc, cu resursele şi mandatul pe care le am la dispoziţie, să ajut şi sper ca acelaşi lucru sa îl facă şi colegii mei funcţionari publici din România." a declarat şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Filote, la finele evenimentului.

Iniţiatorii marşului, ajuns la cea de a doua ediţie sunt: ActiveWatch, Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România, Asociaţia Help to Heart şi Asociaţia Totul pentru tine.

Susţinătorii marşului sunt: Ordinul Arhitecţilor din România Filiala Bucureşti, Asociaţia pentru Tranziţie Urbană, Funky Citizens, Centru de Resurse pentru participare publică – cere, Fundaţia Estuar, Asociaţia Peisagiştilor din România- filiala Bucureşti, Asociaţia Komunitas, Asociaţia Front, Asociaţia Mai mult Verde, Asociaţia Pro Patrimonio, Asociaţia Miliţia Spirituală, Asociaţia ArhiTerra, Asociaţia Unu şi Unu, Asociaţia Tandem, Consiliul Naţional al Dizabilităţii din România şi Asociaţia Distroficilor Muscular Din România.

Redăm, în continuare, solicitările organizatorilor, solicitări ce vizează autorităţile publice la nivelul întregii ţări:

- Modificarea legislaţiei astfel încât, în cazul parcării ilegale pe treceri de pietoni, în staţii sau prin blocarea trotuarelor, procesul-verbal de contravenţie să poată fi completat pe numele proprietarului maşinii, pentru a se simplifica procedurile de sancţionare a acestor fapte;

- Respectarea Normativului NP 051 (publică în Monitorul Oficial în 2013) care prevede indicatorii tehnici obligatorii de accesibilizare a spaţiului public. Toate prefecturile din România ar trebui să verifice corelarea tuturor proiectelor de infrastructură cu acest document;

-Proiectarea oraşelor conform cu bunele practici din Europa – proiectele urbane trebuie să urmărească, în primul rând, încurajarea mersului pe jos, cu bicicleta şi a transportului public, astfel încât să fie crescută calitatea spaţiilor pietonale şi să se implementeze măsuri active de încurajare a utilizării bicicletei şi a mijloacelor de transport public.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor