ONU critică întemniţarea refugiaţilor pe cuprinsul Europei

Într-un discurs susţinut luni în Geneva, Zeid Ra’ad Zeid al-Hussein, Şeful ONU pentru drepturile omului, a declarat că se înregistrează o “creştere îngrijorătoare” a cazurilor de detenţie a refugiaţilor în “locurile fierbinţi” din Grecia şi Italia.

Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului a declarat că a trimis membri ai personalului ONU pentru a evalua principalele rute folosite de refugiaţi în zona Mediteraneană şi în Balcani.

“Ei au observat o creştere îngrijorătoare a cazurilor de detenţie a migranţilor în Europa, inclusiv în locurile fierbinţi”, care sunt, în esenţă, zone cu restricţionarea obligatorie a libertăţii de deplasare, stabilite în Grecia şi Italia, a declarat el în deschiderea celei de-a doua sesiuni anuale a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

Şeful ONU pentru drepturile omului au cerut autorităţilor europene relevante să găsească alternative la detenţia copiilor în timp ce le sunt procesate cererile pentru azil.

“Chiar şi copiii neînsoţiţi sunt deseori plasaţi în celule de închisoare sau în centre îngrădite cu sârmă ghimpată. Detenţia nu este niciodată cel mai bun lucru pentru copii”, a susţinut Zeid, adăugând că bunăstarea copiilor este un aspect care ar trebui să fie prioritar în gestionarea crizei imigraţiei.

“Trebuie dezvoltate alternative la detenţia copiilor”, a susţinut Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului.

În plus, el a avertizat că multe ţări de pe continentul european manifestă “o tendinţă puternică ce încalcă angajamentele internaţionale, merge împotriva aalaorilor umanităţii şi închide uşile în faţa fiinţelor umane care au nevoie de ajutor”.

Statele UE au redistribuit până acum mai puţin de 1% din cele 160.000 de persoane pe care ar fi trebuit să le preia din Grecia şi Italia, a precizat Zeid.

De asemenea, el a cerut ţărilor europene să găsească o cale pentru a soluţiona criza actuală a refugiaţilor în mod consistent şi într-o manieră care respectă drepturile migranţilor.

Zeid s-a mai referit la răspândita retorică anti-refugiaţi pe continentul european, susţinând că acest lucru alimentează un climat de diviziune, xenofobie şi violenţă retaliatorie.

Europa se luptă cu cea mai mare criză a refugiaţilor de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Migranţii fug din zone lovite de război şi sărăcie în Africa şi Orientul Mijlociu, în special din Siria, şi încearcă să ajungă în Europa.

Afluxul de solicitanţi de azil în Europa a declanşat sentimente pro şi anti-refugiaţi pe cuprinsul continentului.

Peste un milion de refugiaţi au ajuns în Europa prin Turcia şi Grecia anul trecut şi de acolo au traversat Balcanii pentru a ajunge în Germania sau alte state nordice ale Uniunii Europene, conform datelor ONU. Un număr suplimentar de 208.000 refugiaţi au sosit în Europa de la începutul acestui an.

Peste 2.850 de persoane au murit până acum în acest an în tentativa lor de a traversa Mediterana.

UE a fost deja criticată pentru încheierea unui controversat acord cu Turcia, în baza căruia aceasta va primi înapoi toţi refugiaţii şi migranţii care au folosit Marea Egee pentru a pătrunde ilegal în Grecia. În schimb, UE a promis ajutoare financiare în valoare de câteva miliarde de dolari, accelerarea discuţiilor privind aderarea Turciei la blocul european şi suspendarea vizelor pentru cetăţenii turci care doresc să călătorească în spaţiul Schengen.

Acordul a întâmpinat unele obstacole în implementarea sa după ce Turcia a refuzat să îşi modifice legile naţionale antitero şi după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va da drumul unui număr mare de refugiaţi spre Europa dacă nu se va rezolva chestiunea suspendării vizelor pentru cetăţenii turci.