Ombudsmanul european cere desecretizarea negocierilor legate de TTIP

Secretomania din jurul controversatului Parteneriat Transatlantic şi Parteneriat de Investiţii (TTIP) dintre SUA şi UE nu i-a îngrijorat doar pe activiştii de mediu ci şi pe Ombudsmanul european (Instituţia Avocatului Poporului în Uniunea Europeană). Joi, 31 iulie, Emily O'Reilly, Ombudsmanul European, a deschis două investigaţii îndreptate spre Comisia Europeană şi Consiliul European, cerând o mai mare transparenţă a negocierilor legate de TTIP, publicarea directivelor de negociere ale UE şi a listei întâlnirilor Comisiilor cu acţionari ai companiilor interesate de respectivul tratat.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Friends of the Earth (FOE) către Epoch Times, Paul de Clerk, coordonatorul programului de legislaţie comercială pentru FOE a declarat: „Susţinem iniţiativa Ombudsmanului European. Înţelegerea comercială dintre UE şi SUA este cel mai mare acord de comerţ liber care s-a negociat vreodată şi va avea impact aproape asupra fiecărui aspect al vieţii cetăţenilor de pe ambele maluri ale Atlanticului. Oamenii au dreptul să ştie ceea ce se negociază în numele lor şi cine conduce discuţiile”.

Paul de Clerck a continuat: „Ne bucurăm că Ombudsmanul investighează lipsa de transparenţă. Comisia şi Consiliul au refuzat să furnizeze societăţii civile documente cheie şi răspund extrem de încet cererilor de acces la documente. În acelaşi timp Comisia şade continuu la masă cu grupuri care fac lobby de business pentru a discuta ce să aducă spre negociere. Credem că interesele publicului sunt în pericol".

Friends of the Earth Europa va continua să ceară publicarea mandatelor de negociere, a tuturor documentelor depuse de UE în timpul negocierilor şi însăşi textele negocierilor. "Cetăţenii au dreptul să ştie ce se pune pe masă şi cum se negociază!", declară FOE.

Până acum, forurile europene nu s-au arătat deloc dornice să facă publice informaţii legate de negocierile TTIP. Cererile societăţii civile pentru transparenţă au rămas, în mare, fără răspuns - inclusiv o scrisoare trimisă de Friends of the Earth Europa comisarului UE De Gucht în numele a 257 de organizaţii ale societăţii civile în luna mai. A fost respins în mare parte accesul la documente cerut de Friends of the Earth Europa, iar cele puse la dispoziţie i-au luat Comisiei Europene câteva luni în loc de 15 zile lucrătoare cât este prescris.

Misterul din jurul discuţiilor a fost criticat după ce în presă au apărut numeroase dezvăluiri despre lobby-ul făcut de reprezentanţii unor coroporatii pentru influenţarea tratatelor comerciale transaltlantice, publicaţii titrate precum şi agenţii de ştiri precum Reuters arătând că din documente oficiale "scurse în presă" rezultă că oficialii negociază propuneri care ar putea dăuna semnificativ cetăţenilor şi mediului.

Recent, presa a dezvăluit că SUA şi Canada au pus presiune pe UE să înlăture toate constrângerile asupra importurilor de petrol din nisipuri bituminoase - unul dintre cei mai poluanţi combustibili din lume iar un raport FOE a arătat, bazat pe documente, că mari companii precum Shell, Total şi ExxonMobil, precum şi alte grupuri de lobby de business, nu au precupeţit niciun mijloc pentru a îşi promova interesele la Bruxelles, unul dintre scopuri fiind de a influenţa conţinutul TTIP.

Potrivit unui comunicat recent FOE, asociaţii ale industriei petroliere, agenţii de PR, firme de avocatură, rapoarte ştiinţifice plătite de industrie, chiar şi membri ai Parlamentului European, guverne naţionale şi chiar José Barroso, fostul preşedinte al Comisiei Europene, au fost folosite pentru a promova interesele industriei de gaze de şist şi pentru a submina opoziţia la adresa exploatării gazelor de şist.

Unul dintre marile motive de îngrijorare ale societăţii civile legate de TTIP-ul este faptul că acesta include mecanisme de tip ISDS (Investor State Dispute Settlement) prin care corporaţiile, ocolind tribunalele naţionale, pot apela la foruri internaţionale de arbitraj pentru a cere despăguri statelor pe teritoriul cărora acţionează, dacă acestea adoptă acte normative ce le afectează interesele economice.

TTIP ar putea contracara periculos eforturile guvernelor de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a cetăţenilor prin legislaţie specifică. Statele ar fi obligate să plătească milioane, în compensaţie pentru corporaţii care îşi pierd din profituri datorită unor legi care protejează interesele naţionale în domeniul mediului, salarizării, sănătaţii, protejării agriculturii naţionale etc. însă îi dezvantajează pe investitori.

Friends of Earth este cea mai mare reţea de activism civic din Europa, reunind 30 de organizaţii naţionale şi mii de organizaţii locale.