Oficiali din Congresul american iau apărarea Lituaniei în disputa cu China. Administraţia Biden tace

Departamentul de Stat al SUA şi unii membri ai Congresului şi-au exprimat sprijinul pentru Lituania, după ce China a generat o furtună diplomatică cu privire la decizia naţiunii baltice de a permite Taiwanului să deschidă un birou diplomatic în Vilnius.

Marţi, Ministerul de Externe al Chinei şi-a retras ambasadorul din Lituania şi i-a cerut naţiunii baltice să-şi revoce ambasadorul din China. Regimul comunist chinez a declarat că naţiunea baltică „încalcă în mod flagrant” legăturile dintre China şi Lituania şi a avertizat că vor exista „potenţiale consecinţe” dacă biroul diplomatic taiwanez va fi într-adevăr deschis.

„Ne solidarizăm cu aliatul nostru NATO Lituania şi condamnăm recentele acţiuni de represalii ale RPC [Republica Populară Chineză”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, într-o conferinţă de presă din 10 august.

El a adăugat: „Îi sprijinim pe partenerii noştri europeni şi pe aliaţii noştri, deoarece aceştia dezvoltă relaţii reciproc avantajoase cu Taiwanul şi rezistă comportamentului coercitiv al Republicii Populare Chineze.”

Price a spus că ţările care se implică cu Taiwanul au beneficii, deoarece insula autoguvernată este „un lider global în sănătate publică, are o industrie avansată şi guvernare democratică”.

Citiți și Parlamentul lituanian votează o rezoluţie condamnând regimul de la Beijing pentru "genocid"

Multe ţări, inclusiv Statele Unite, au susţinut, de pe vremea secretarului de stat Henry Kissinger, politica propusă de Partidul Comunist Chinez denumită emfatic "o singură China”, care afirma că există un singur stat suveran cu numele „China” - care ar îngloba atât regiunea administrativă specială Hong Kong, cât şi Taiwanul, care are monedă, armată, constituţie şi politică externă proprii.

Taiwanul înfiinţează cu mare efort, învingând presiunile Partidului Comunist Chinez, birouri comerciale care acţionează ca ambasade de facto în ţări fără relaţii formale. De exemplu, ambasada de facto a Taiwanului în Statele Unite se numeşte Biroul de reprezentare economică şi culturală Taipei din Statele Unite.

Nici Washingtonul, nici Vilnius nu au legături diplomatice oficiale cu Taiwanul. Insula autoguvernată are în prezent 15 aliaţi diplomatici, Vaticanul fiind singurul din Europa care acordă sprijin insulei.

Misiunea Taipei în Republica Letonia (TMIL) gestionează afacerile dintre Taiwan şi cele trei naţiuni baltice - Estonia, Letonia şi Lituania.

Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei, într-o declaraţie, şi-a exprimat regretul pentru deciziile Chinei, adăugând însă că ţara este „hotărâtă să întreţină legături reciproc avantajoase cu Taiwan, aşa cum fac multe alte ţări din Uniunea Europeană şi din restul lumii”.

Citiți și Lituania se retrage din programul "17+1" al Chinei

Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat, marţi, pentru Reuters că „ne gândim la următoarele măsuri”.

Mass-media chineză de stat Global Times, portavocea Partidului Comunist Chinez, într-un articol de opinie publicat marţi, a declarat că acţiunile diplomatice ale regimului împotriva Lituaniei reprezintă un avertisment pentru restul lumii.

"Dacă guvernul chinez nu ia măsuri, ar putea lăsa impresia falsă că ţările care jignesc China în problema Taiwanului vor rămâne nepedepsite", a declarat acesta.

Redactorul-şef al publicaţiei Global Times, Hu Xijin, a criticat într-un articol Lituania, spunând că este o „ţară nebună, mică” şi „un lacheu al SUA”. El a avertizat că ţara baltică „va plăti în cele din urmă un preţ”.

Citiți și Nouă ţări europene îi cheamă pe ambasadorii chinezi la consultări după ce regimul comunist impune sancţiuni asupra unor oficiali UE

În iulie, Lituania a anunţat că va deschide un birou comercial în Taipei, capitala Taiwanului, în toamna acestui an.

În ultimele luni, Lituania nu s-a sfiit să îşi exprime criticile faţă de regimul chinez. În mai, a decis să se retragă de pe platforma de cooperare „17 1” a Chinei, la care s-a alăturat în 2012. În aceeaşi lună, parlamentul ţării a adoptat o rezoluţie prin care a etichetat drept "genocid" tratamentul aplicat de regimul comunist asupra uigurilor din regiunea Xinjiang.

Marţi, Ministerul de Externe al Lituaniei a declarat că este alături de Canada în „condamnarea deciziei # Chinei de a menţine pedeapsa cu moartea a lui Robert Schellenberg”.

Lui Schellenberg, un cetăţean canadian care a fost reţinut în China din 2014, i s-a respins apelul de către un tribunal chinez pe 10 august. El a fost condamnat la moarte în 2018 pentru trafic de droguri.

Citiți și România şi ţările baltice resping summitul 17 + 1 cu China

Decizia de respingere a apelului este considerată de numeroşi analişti ca parte a unui şantaj desfăşurat de chinezi asupra Canadei în dosarul Meng Wangzhou, un şef executiv al Huawei şi fiică a fondatorului companiei, arestată în Canada pentru a fi extrădată în SUA. Meng este acuzată de înşelarea băncii HSBC în ceea ce priveşte unele tranzacţii ale companiei Huawei cu Iranul, încălcând astfel regimul de sancţiuni impuse de SUA Republicii Islamice.

Citiți și Lituania susţine că diplomaţi chinezi au interferat cu un protest pro-Hong Kong