Lituania se retrage din programul "17+1" al Chinei

Guvernul lituanian a renunţat la calitatea de membru al platformei „17+1” construită de regimul comunist chinez, o iniţiativă la care naţiunea baltică a aderat în 2012.

Regimul chinez a lansat oficial platforma - care a fost numită iniţial platforma „16+1” - în aprilie 2012, pentru a intensifica cooperarea cu 11 state membre ale Uniunii Europene şi cinci ţări din Balcani. Platforma a fost redenumită „17+1” după ce Grecia s-a înscris la iniţiativă în aprilie 2019.

Iniţiativa solicită ţărilor participante să coopereze cu China în mai multe domenii, inclusiv finanţe, sănătate, comerţ şi tehnologie. Pe modelul acestei platforme, China a lansat un alt proiect în 2013, numit „Iniţiativa Centura şi Drumul” (BRI, cunoscută şi sub numele de „One Belt, One Road”), într-un efort de a construi rute comerciale care leagă China şi alte părţi a lumii, prin care regimul comunist intenţiona să transporte mărfuri.

La 22 mai, ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că naţiunea baltică nu se mai vede pe sine ca membru al grupului „17+1” şi nu va mai participa la activităţile iniţiativei, potrivit Baltic News Service.

Landsbergis a adăugat că platforma chineză crea „dezbinare” din punctul de vedere al UE. El a cerut membrilor UE să urmărească „o abordare 27+1 mult mai eficientă şi o comunicare cu China”.

„Puterea şi impactul Europei constau în unitatea sa”, a adăugat Landsbergis.

Decizia Lituaniei de a părăsi platforma chineză nu a fost o surpriză. În martie, Landsbergis a declarat pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung că platforma „17+1” nu îndeplineşte aşteptările Lituaniei, în special cu privire la investiţiile care ar fi trebuit să servească intereselor reciproce.

Participarea la platformă a avut şi consecinţe negative. Landsbergis a explicat publicaţiei germane că „Acest format a fost însoţit de tendinţe de diviziune în UE şi de o presiune politică mai mare din partea Chinei”.

Iniţiativa Lituaniei este cel mai recent indiciu al tensiunii dintre cele două ţări.

Pe 20 mai, parlamentul lituanian a adoptat o rezoluţie fără caracter obligatoriu, condamnând tratamentul aplicat de Beijing minorităţii uigure din regiunea Xinjiang, etichetându-l drept „genocid”. Rezoluţia a fost adoptată cu 86 de voturi "pentru", un vot contra şi şapte abţineri.

În Xinjiang, care găzduieşte aproximativ 11 milioane de uiguri, cel puţin un milion de uiguri, kazahi şi kârgâzi au fost trimişi în lagăre de concentrare pentru îndoctrinare politică şi muncă forţată.

Parlamentele din Canada, Olanda şi Marea Britanie au adoptat rezoluţii similare. În ianuarie 2020, secretarul de stat Mike Pompeo a declarat că Partidul Comunist Chinez a comis un „genocid” şi „crime împotriva umanităţii” împotriva uigurilor şi a altor minorităţi din Xinjiang.

Rezoluţia lituaniană a solicitat Partidului Comunist Chinez să „pună capăt imediat practicii ilegale de recoltare a organelor de la prizonierii de conştiinţă, eliberând toţi prizonierii de conştiinţă din China, inclusiv practicanţii Falun Gong”.

Ca răspuns la rezoluţie, Ambasada Chinei în Lituania a criticat Parlamentul lituanian spunând că dă un „spectacol politic de calitate proastă bazat pe minciuni şi dezinformare”, într-o declaraţie publicată pe 20 mai.

Beijingul a reacţionat vehement când Lituania şi-a exprimat sprijinul pentru Taiwan, o ţară independentă, despre care Beijingul susţine că face parte din teritoriul său. În noiembrie 2020, guvernul lituanian a declarat că s-a angajat să-i sprijine pe „cei care luptă pentru libertate” din întreaga lume, inclusiv Taiwan.

Sprijinul public acordat Taiwanului a atras mânia proletară a lui Hu Xijin, redactor-şef al portavocii partidului-stat, Global Times. În articolul său de opinie publicat câteva zile mai târziu, Hu a cerut guvernului lituanian „să se comporte civilizat” cu privire la Taiwan.

„Dacă guvernul din Vilnius continuă să se comporte nebuneşte, va avea de suferit consecinţe”, a ameninţat Hu.

Taiwanul şi Lituania nu sunt aliaţi diplomatici formali, dar oficiali ai naţiunii baltice şi-au exprimat sprijinul pentru ca insula autoguvernată să fie membră a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Taiwanul nu este membru al OMS din cauza presiunii masive a regimului de la Beijing.

În martie, Lituania a declarat că doreşte să strângă legăturile cu Taiwanul prin înfiinţarea unui birou de reprezentare pe insulă.

Spionaj

Lituania a avertizat anterior şi despre activităţile de spionaj din ce în ce mai numeroase ale Chinei în ţara baltică.

„De la cetăţenii lituanieni, serviciile de informaţii chineze caută să obţină informaţii sensibile sau clasificate la nivel naţional sau NATO şi UE”, a menţionat raportul Lituaniei pentru evaluarea ameninţărilor din 2019, potrivit ziarului estonian The Baltic Times. „Călătoriile chinezilor finanţate de serviciile de informaţii din China sunt folosite pentru recrutarea cetăţenilor lituanieni.”

Raportul a fost elaborat de către Departamentul Securităţii de Stat din Lituania şi de către Al doilea Departament de Investigaţii din cadrul Ministerului Apărării. Raportul menţionează două agenţii chineze: Ministerul Securităţii Statului - agenţia principală de informaţii a Chinei - şi Direcţia de informaţii militare a Armatei Populare de Eliberare a Chinei, precizând că operaţiunile lor de spionaj sunt tot mai vaste în Lituania.

„Informaţiile chineze caută ţinte adecvate - factori de decizie, alte persoane care simpatizează cu China şi sunt capabile să exercite o presiune politică. Ei încearcă să influenţeze astfel de persoane oferind cadouri, plătind călătorii în China, acoperind cheltuielile de instruire şi cursurile organizate acolo”, se menţionează în raport.

Unele dintre interesele speciale ale serviciilor chineze de spionaj includ politica internă şi externă a Lituaniei, precum şi economia şi sectorul de apărare.