Cum faci pădurea să nu mai fie pădure, deşi e plină de copaci. Jaful din Trivale, Partea a III-a

Pădurea Trivale, cândva mândrie a oraşului Piteşti.
Pădurea Trivale, cândva mândrie a oraşului Piteşti. (Jurnalul de Argeş)

După ce în primele două episoade dedicate Pădurii Trivale v-am prezentat modul halucinant în care 192 de hectare de teren au fost retrocedate unor persoane care avuseseră terenuri în cu totul altă parte decât unde au primit, vă invităm să aflaţi şi cum a fost posibil ca pădurea simbol al municipiului Piteşti să fie transformată în teren "numai bun" de construit.

Aşa cum va relatam în primul articol despre Trivale, realizat în colaborare cu jurnaluldearges.ro, împroprietăririle din Trivale au la bază o serie de protocoale încheiate între Ocolul Silvic Piteşti, reprezentat de fostul şef de ocol Sorin Ştefănescu şi comisiile locale de fond funciar din Piteşti, Bascov, Poiana Lacului, Miceşti şi din Răteşti, prin care Ocolul condus de Ştefănescu a permis punerea în posesie de către comisiile respective în Parcul Trivale a mai multor persoane care fuseseră deposedate de păduri localizate în cu totul alte părţi.

Potrivit jurnaluldearges.ro, ulterior împroprietăririlor, Sorin Ştefănescu i-a ajutat pe cei intraţi în posesia terenurilor să fenteze legea astfel încât pădurea să nu mai fie pădure şi să se poată tăia. Iar alţi oficiali au pus umărul pentru ca pădurea să devină teren construibil.

Mecanismul defrişărilor

Conform Jurnalul de Argeş, Sorin Ştefănescu nu s-a mulţumit să-i treacă prin mână toate transferurile de pădure în Trivale şi toate aprobările pentru punerile în posesie, ci a găsit apoi şi o formulă prin care să dea liber şi la defrişări.

Publicaţia argeşeană arată că printr-o incredibilă inginerie silvică, Ştefănescu a ajuns să pretindă că Pădurea Trivale este pădure, dar dacă o împarţi în bucăţele mici, nu mai este pădure şi deci se pot face tăieri de arbori.

Prevalându-se de art.2 din Codul Silvic care prevede că "Sunt considerate păduri, în sensul prezentului cod, şi sunt incluse în fondul forestier naţional terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori", Ştefănescu ar fi semnat, potrivit sursei citate, o mulţime de autorizaţii de exploatare a masei lemnoase în Parcul Trivale, toate date după acelaşi tipic, pe bucăţele de câte 625 mp.

Sorin Ştefănescu nu s-a ferit să susţină ferm că pădurea nu mai este pădure dacă e împărţită în bucăţi mici, chiar şi la Poliţie, când s-a instrumentat dosarul cu tăierile făcute: "Sunt considerate păduri în sensul Codului Silvic şi sunt cuprinse în fondul forestier naţional, terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0,25 ha”. Sub 2,5 ha, chiar dacă o vede toată lumea, pădurea nu mai este pădure.

Amatorii de tăieri veneau de la primăriile de care aparţineau cu adeverinţe că figurează înregistraţi în registrul agricol cu 625 mp teren arabil, după care Sorin Ştefănescu le dădea aprobare de exploatare a masei lemnoase, terenul arabil fiind, evident, în... Trivale.

"Jaful a fost matematic, că nu degeaba Ştefănescu este inginer şi le are cu cifrele când vine vorba să sară în ajutorul proprietarilor făcuţi peste noapte în Trivale.

Cu foarte mulţi astfel de "băieţi deştepţi" posesori de "teren arabil” în loturi de 625 mp şi cu aprobările de exploatare semnate operativ de Sorin Ştefănescu pe bucăţele, proprietarii din Trivale au putut scăpa de arborii care îi încurcau în planurile lor imobiliare, mai pentru o viitoare vilă, mai pentru niscaiva blocuri aflate în proiect, unde mai pui că nici parchetele rezultate din tăieri nu erau de lepădat ca valoare.

"Arborii tăiaţi nu pot fi consideraţi ca făcând parte din fondul forestier naţional”, le-a declarat Ştefănescu poliţiştilor care încercau să documenteze dosarele penale întocmite pe numele celor care au defrişat, în baza adeverinţelor luate de la primării că au 625 mp teren arabil şi a aprobărilor sale de exploatare a copacilor crescuţi exact pe "terenul arabil”.

Astfel, cu Codul Silvic în mână, Ştefănescu a reuşit să obţină un NUP pe dosarul penal ce i-ar fi fost întocmit.

Mecanismul transformării pădurilor în teren construibil

Cum afaceriştii pe mâna cărora a intrat terenul din Trivale nu şi-au dorit pădurea pentru a se plimba prin ea, ci pentru a o transforma în teren construibil, în joc au intrat şi autorităţile.

Astfel, peste 100 de acorduri de mediu pentru scoaterea unor terenuri din circuitul forestier al pădurii Trivale au fost emise pe bandă rulantă de APM Argeş, între 2006 – 2008, în timpul mandatului directoarei Mariana Ionescu.

Pe 22 august 2007 şi 14 ianuarie 2008, şefa de la Mediu a parafat în două tranşe 35 de acorduri de mediu pentru despădurirea unei suprafeţe totale de 7.000 mp din pădurea Trivale, printre beneficiari regăsindu-se rude ale directoarei sau angajaţi ai APM Argeş. Pe 5 martie 2008, Mariana Ionescu a parafat un alt calup uriaş de 19 acorduri pentru scoaterea unor terenuri din circuitul pădurii Trivale, dând liber la defrişări.

Potrivit jurnaluldearges, printre beneficiarii acordurilor date de APM Argeş se numără rude ale fostei şefe de la Mediu şi angajaţi ai instituţiei, fiind vorba, în general, de familii întregi de proprietari, unii dintre aceştia primind şi de două ori acorduri de scoatere din circuitul silvic a unor parcele de pădure. Lista completă a beneficiarilor poate fi citită aici. Merită remarcat că printre beneficiarii acordurilor date pe bandă rulantă de APM se alfa inclusiv directorul Oficiului Judeţean de Cadastru, Dănuţ Pintea.

În toamna anului 2007, Pintea şi vecinii săi au cerut Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş acordul pentru scoaterea din circuitul silvic a unor parcele din terenurile forestiere pe care le deţineau în zona Big Găvana, în scopul construcţiei unor locuinţe cu parter şi etaj. Pe 11 octombrie 2007, toţi cei şase proprietari au primit, în aceeaşi zi, aprobări din partea APM Argeş, semnate de directoarea Mariana Ionescu, pentru a tăia fiecare 200 mp de pădure.

Tata socru?

Potrivit unui articol apărut în 2010 în publicaţia de specialitate "Revista Pădurilor”, editată de Regia Naţională Romsilva, nici Ilie Sârbu, fostul ministru PSD al Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, nu a fost străin de manevrele cărora le-a căzut pradă Pădurea Trivale.

Astfel,"Revista Pădurilor” arată că zeci de hectare de pădure au fost transferate de pe raza altor localităţi din judeţ în pădurea Trivale, s-au întocmit procese verbale de punere în posesie şi titluri de proprietate, pe amplasamente care nu au aparţinut niciodată acestor persoane iar apoi aceste proprietăţi particulare au fost dezmembrate, fragmentate în mai multe loturi pentru a putea beneficia de aprobare de defrişare a 5% din suprafaţă, dar nu mai mult de 200 m2.

"S-au vândut şi revândut de câteva ori, o parte dintre proprietari defrişând suprafeţe de pădure pe care au început deja să apară vile şi case de vacanţă. Unele persoane, mai ingenioase, au înfiinţat asociaţii de proprietari de pădure care au întocmit proiecte de construire a unor cartiere de locuinţe. Exemplu: Asociaţia de proprietari de pădure Zamfireşti, care cuprinde un număr de 23 membri şi are o suprafaţă de 4,477 ha. Asociaţia aceasta care face presiuni asupra noastră să punem în aplicare un ordin al fostului ministru Ilie Sârbu privind defrişarea arborilor de pe traseul unui drum de acces spre cartierul de vile din u.a. 34.", scria revistă editată de Romsilva.

Potrivit sursei citate, la solicitarea respectivei asociaţii, a apărut un ordin de ministru semnat de Sârbu, care nici măcar nu a fost comuniat către Romsilva oficial.

"La solicitarea acestei asociaţii, a apărut Ordinul Ministrului nr. 361/3.05.2009, care nici nu ne-a fost comunicat oficial prin R.N.P. sau I.T.R.S.V., ci ne-a fost înmânat de către numitul Dan Căpăţână – patronul asociaţiei în cauză, prin care ni se ordona să facem marcarea şi exploatarea arborilor de pe traseul drumului respectiv, pe suprafaţa de 0,2 ha.

Nu se cunoaşte conjunctura prin care s-a emis ordinul şi nici persoana influentă care a mijlocit acest lucru la nivel de conducere a I.T.R.S.V. Ploieşti şi mai departe la M.A.P.D.R. Bucureşti." scria Romsilva.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.