Noul guvern Ungureanu are nevoie de ajutorul băncilor (FT)

Noul guvern al României trebuie să aibă în vedere băncile, nu în ultimul rând pentru a insufla mai multă viaţă în economia lentă a ţării. Politicienii ştiu cât de mult depind de faptul dacă sectorul bancar, în care afacerile s-au stabilizat recent, este de acord să coopereze, scrie Financial Times pe blogul beyondbrics, în ediţia de luni.

Rata de creştere din România este de aşteptat să fie în jur de 2-3 procente în acest an - departe de anii de boom economic de 6,5% între 2003 şi 2008, dar acceptabilă având în vedere circumstanţele - în timp ce şomajul a scăzut, iar inflaţia a atins un nivel scăzut record în ianuarie, de 2,7%.

Cu toate acestea, noul guvern al lui Mihai-Răzvan Ungureanu, care a fost aprobat de Parlament la 9 februarie, ştie că are nevoie de ajutorul băncilor pentru a împiedica economia să recadă în recesiunea din care de abia a ieşit în 2011.

De aici comentariile guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, după publicarea raportului trimestrial asupra inflaţiei la 7 februarie, care a cerut băncilor să oprească creşterea ratelor dobânzilor la economii, cu scopul de a creşte lichiditatea acestora, în contextul în care acest lucru afectează consumul.

Potrivit declaraţiilor lui Isărescu la o conferinţă de presă, perspectiva ca consumul să acţioneze ca un motor de creştere depinde de atitudinea românilor şi a băncilor, care sunt în competiţie pentru a câştiga clienţi, ceea ce poate fi o sabie cu două tăişuri.

Această abordare de către bănci este un rezultat direct al anilor dificili înduraţi după ce primul val al crizei financiare a dus la un sfârşit brusc al boom-ului bancar, care a asistat la o creştere a creditului la aproximativ 60% pe an la începutul lui 2008.

Problema a fost că o mare parte din împrumut s-a concentrat în sectoare neproductive, în special imobiliare, umflate de speculaţii. Atunci când a venit criza, băncile din Romania au fost grav afectate, în primul rând prin expunerea la criza internă şi spargerea bulei imobiliare, iar apoi prin retragerea de către băncile străine de lichidităţi în cadrul operaţiunilor lor din România, pentru a-şi consolida afacerile din ţara lor. Instituţiile cu capital străin reprezintă aproximativ 85% din activele bancare româneşti (suma exactă a fluctuat uşor în timpul crizei), iar marasmul economic al ţării a preocupat creditori europeni majori, printre care Erste Bank Group şi Volksbank (ambele din Austria), Societe Generale din Franţa, Unicredit Group din Italia, OTP Group din Ungaria şi Banca Naţională a Greciei.

A fost o recesiune dură. Creşterea activelor a stagnat în 2009 şi 2010, în timp ce creditele neperformante au crescut de la 6,46% în septembrie 2009 la 14,18% în aceeaşi lună a anului trecut. Dar o serie de măsuri defensive luate de către bănci, îmbinate cu redresarea economiei româneşti anul trecut, pare să fi pus sectorul bancar într-o situaţie mai calmă, pentru moment.

Spre sfârşitul anului trecut, rata creditelor neperformante a început să scadă pentru prima dată în ultimii ani, la 14,1% în decembrie. Este fără îndoială un nivel ridicat după cele mai multe standarde - media UE a fost sub 5% în 2011, potrivit unui raport al Ernst & Young - iar scăderea a fost una mică.

Vlad Muscalu, economist la ING România, spune că scăderea ratei este un simptom de redresare şi se aşteaptă ca declinul să continue. Rata de adecvare a capitalului este în medie un respectabil 14,5%, ceea ce sugerează faptul că băncile sunt în poziţia de a absorbi şocuri suplimentare, dacă nu chiar o criză în plină floare.

Astfel, bancherii sunt optimişti cu prudenţă cu privire la perspective, având unele rezerve: 2012 va fi un an lent, există riscuri în sensul decelerării iar abordarea băncilor va fi mai precaută decât înainte.

"Perspectiva de creştere foarte modestă este de natură să aducă piaţa bancară sub presiune în 2012, atât în termeni de cerere de noi credite cât şi de potenţial de economisire al economiei, care este deja unul dintre cele mai scăzute din regiune", a declarat pentru FT Lucian Anghel, economist-şef la Banca Comercială Română (BCR), deţinută de Erste, cea mai mare bancă din România. "De la debutul crizei, toţi jucătorii s-au focalizat strategic pe o afacere prudentă şi o bază de finanţare mai diversificată, cu scopul de a creşte independenţa de băncile-mamă", a precizat el.

Băncile sunt vulnerabile la efectele crizei zonei euro asupra economiilor din regiune. Aproximativ 55% din exporturile României merg spre zona euro, potrivit lui Anghel, iar scăderea de 35% în investiţiile străine directe (ISD) de anul trecut poate fi atribuită în parte problemelor monedei unice, precum şi aversiunii investitorilor faţă de situaţia volatilă din România. O nouă agravare în Vest va avea repercusiuni asupra băncilor din România.

Problema independenţei a fost în centrul atenţiei recent ca urmare a recomandărilor din partea guvernului austriac ca băncile austriece să-şi limiteze expunerea la Europa emergentă. Propunerile fac apel la creditori să se asigure că împrumuturile pe care le acordă în regiune nu depăşesc 110% din finanţarea pe care o colectează local. Deşi planurile au suscitat agitaţie, Viena a dat asigurări că nu intenţionează să le facă regulamente executorii, un lucru asupra căruia Manfred Wimmer, vicepreşedintele executiv pe financiar al Erste Group (CFO) şi vicepreşedinte al consiliului de supraveghere al BCR, insistă să se facă numai cu acordul băncilor centrale ale ţărilor afectate.

Wimmer a declarat pentru FT că se aşteaptă ca expunerea Erste în România să urmărească redresarea creşterii economice şi încrederea consumatorilor, dar se va concentra asupra activităţilor valutare locale, adoptând o poziţie mai conservatoare faţă de creditarea în valută străină.

Lucian Anghel de la BCR speră ca cerinţele de rezerve ridicate ale României (15% pentru leu şi 20% la împrumuturile în valută), să ofere un tampon pentru bănci, în timp ce ratele scăzute ale dobânzii ar putea oferi un sprijin pentru creditare. Pe termen mediu, proiectele de infrastructură care doar au început să se alimenteze prin absorbţia îmbunătăţită a fondurilor UE (în mod tradiţional, jalnic de mici, potrivit FT), precum şi potenţialul de investiţii în sectoarele energiei şi transporturilor, sunt de bun augur pentru mult necesara cerere internă.

Vlad Muscalu de la ING a subliniat că băncile au motive întemeiate să fie optimiste, având în vedere anvergura creşterii într-o economie sub-bancarizată.

"Băncile străine vor rămâne aici, pentru că ştiu că lucrurile vor arăta diferit peste cinci ani", spune el. "Piaţa de creditare reprezintă doar aproximativ 40% din PIB, în timp ce este de 150% în alte părţi din regiune - ceea ce este un potenţial", îl citează FT în final.