Noua lege a parteneriatului public privat face din transparenţă un deziderat uitat

Ministrul proiectelor de infrastructură şi Investiţiilor, Dan Şova, vrea să finanţeze proiectele importante pentru ţară dar care nu generează venituri comerciale, precum grădiniţe, şcoli, spitale, închisori, cu bani privaţi. Mecanismele ce vor regla acest tip de proiecte sunt incluse în noua Lege a parteneriatului public-privat PPP, pe care Şova a prezentat-o luni în faţa senatorilor şi deputaţilor PSD.

Noua lege a parteneriatului public-privat (PPP) a fost aprobată de Guvern şi transmisă în Parlament la finalul lunii septembrie. Proiectul a fost adoptat de Senat şi urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

Legea USL, explicată ieri de Şova, prevede că statul va apela la parteneri privaţi pentru a pune în operă acele proiecte care nu pot fi exploatate din punct de vedere comercial, precum şcolile, grădiniţele, spitalele şi inclusiv autostrăzile, în cazul în care capacitatea de plată a utilizatorilor este redusă, urmând să "deconteze" partenerilor privaţi învestiţia, plus un "profit rezonabil" în termen de 25 de ani.

Considerentele principale care justifică implementarea unui proiect de investiţie publică prin PPP în loc de consacrata achiziţie publică sunt următoarele: "1. partenerul public nu deţine resursele financiare necesare realizării investiţiei, 2. partenerul privat prin know-how şi capacitatea inovativă deţinută atât în legătură cu construcţia, cât şi întreţinerea şi operarea unui proiect de investiţii are capacitatea de a bugeta proiectul la costuri mai mici de construcţie/întreţinere/operare" rezultă din documentul prezentat de Şova colegilor de partid, postat în exclusivitate de Gândul.

Privatul "e mai tare" decât statul, a explicat Şova

Pledând cauza PPP, ministrul Şova le-a explicat luni colegilor din PSD că oricum un partner privat este, invariabil, un "operator mai eficient" decât statul. În plus, operatorii privaţi ce vor încheia parteneriate cu statul vor prelua riscurile legate de construcţie, disponibilitate, întreţinerea şi operarea investiţiilor.

Statul va fi avantajat şi de faptul că nu va trebui să scoată dintr-o dată din "sacul bugetului" sumele de bani aferente construcţiei şi operării respectivelor proiecte ci va plăti eşalonat.

"Astfel, partenerul public apelează la un partener privat care are resursele financiare pentru realizarea investiţiei, este, în toate cazurile, un operator mai eficient decât sectorul public”, se arată în documentul pus la dispoziţie de Şova parlamentarilor PSD.

Între avantajele explicate de ministru ar fi că "statul nu va trebui să bugeteze valoarea investiţiei, ci o va plăti eşalonat pe durata contractului (20-25 de ani)" şi, implicit, va realiza mai multe lucrări în acelaşi timp.

Interesul mai puternic decât angajamentele faţă de CE

Înainte de a fi aprobat de Guvern, proiectul de lege a fost supus spre aprobare Comisiei Europene (CE). Guvernul nu a făcut publice rezultatele discuţiilor însă, din analiza comparativă a legii aprobate de Guvern şi a proiectului de lege supus aprobării CE, rezultă că autorităţile române au inclus în textul de lege o prevedere nou-nouţă, în contradicţie cu ce prezentase la Bruxelles.

Astfel, în lege a fost inclus un articol care permite, în anumite condiţii, înlocuirea firmei private angajate într-un contract de tip PP, dacă aceasta nu îşi respectă obligaţiile contractuale sau faţă de finanţatori, fără ca statul să iniţieze o nouă procedură de atribuire, cu licitaţie sau cerere de oferte.

Înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire numai dacă această posibilitate a fost prevăzută în cadrul documentaţiei de atribuire iniţiale într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă, indicându-se cauzele unei astfel de înlocuiri potenţiale şi condiţiile în care poate fi realizată, şi dacă această posibilitate a fost inclusă în cadrul contractului de parteneriat public-privat. În absenţa îndeplinirii tuturor acestor condiţii, orice înlocuire a partenerului privat necesită declanşarea unei noi proceduri de atribuire", se precizează în documentul guvernului, publicat de Gândul.

Această posibilitate de a face înlocuiri netransparente de-a lungul derulării de contracte PPP nu apărea niciunde în proiectul de lege discutat cu oficialii de la Bruxelles.

În proiectul postat pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine cu menţiunea "Forma transmisă spre consultare Comisiei Europene" se stipulează că înlocuirea firmei angajate pentru un proiect de parteneriat public-privat va fi efectuată numai printr-o procedură de selecţie.

Ce noutăţi mai aduce proiectul USL?

În urmă cu trei ani, Guvernul Boc a adoptat sub numărul 178/2010 o lege Lege a parteneriatului public-privat. Legea a fost abrogată de Guvernul Ponta, pentru a aface loc actualului proiect USL.

Reglementând regulile ce vor guverna parteneriatele public-privat, Legea Boc statua chiar din primul capitol, la articolul 3, principiile de bază ale relaţiei stat-partener privat. Printre ele tratamentul egal, constând în stabilirea şi aplicarea oricând pe parcursul procedurii de încheiere a contractului de parteneriat public-privat de reguli, cerinţe, criterii identice pentru toţi investitorii privaţi, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a participa la procedura de selecţie şi de a deveni contractant şi transparenţa, constând în aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea procedurilor de încheiere a contractului de parteneriat public-privat.

Legea USL se lansează direct în sintagme de "venituri care urmează să fie obţinute","tarife colectate","profit rezonabil" etc., fără a se crampona de mărunţişuri, precum au facut-o membrii cabinetului Boc.