Nicuşor Dan, despre construirea a opt blocuri turn în zona Gării Basarab: Problema cu aceste clădiri este aglomerarea Capitalei

Posibilitatea aprobării de către Primăria Generală a trei proiecte imobiliare majore care prevăd construirea a 12 clădiri înalte de birouri din zona GĂrii Basarab a constituit subiectul discuţiei pe care preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan a purtat-o cu reporterii Epoch Times. El a declarat că principala problemă a unor astfel de construcţii este aglomerarea Capitalei, lucru ce va duce la blocarea traficului.

“Prima problema este cea a densităţii construite din Bucureşti, pentru că de asta avem trafic, pentru că aglomerăm zone. Oricine trăieşte în Bucureşti ştie că în zona despre care vorbim, unde este şi Carrefour Orhideea, este o aglomeraţie în trafic. Construirea a încă un complex comercial, în mod evident, îţi va bloca zona respectivă de trafic. Bineînţeles că este bine să existe investiţii în Capitală, numai că există spaţiu suficient pe care trebuie numai ca Primăria să aibă o direcţie de dezvoltare, să tragă nişte utilităţi şi toţi investitorii se vor duce acolo unde primăria trage utilităţi. În felul acesta nu avem nicio strategie de dezvoltare şi toată lumea se înghesuie unde sunt utilităţile, până când vedem cu toţii că imediat ce plouă sau cad doi stropi de ploaie nu se mai circulă în Bucureşti”, a afirmat Nicuşor Dan, pentru Epoch Times.

Primăria Capitalei este pe cale să aprobe trei proiecte imobiliare majore, care prevăd construirea a nu mai puţin de 12 clădiri înalte, printre care un turn de 35 de etaje, unul de 30 de etaje, altul de 17 etaje şi cinci de 15 etaje, informează b365.ro.

Comisia Tehnică de Urbanism de pe lângă Primăria Capitalei (CTUAT) a discutat, miercuri, avizarea unui turn de 17 etaje la intersecţia strada Orhideelor cu Calea Plevnei.

Suprafaţa terenului de pe strada Orhideelor nr. 27-29 pe care va fi construită clădirea este de aproximativ 8.000 de metri pătraţi, lângă turn urmând să fie amplasat un bloc de 10 etaje.

Alter Ego Concept este proiectantul, iar beneficiarul este IMS. În principiu, membrii Comisiei au fost de acord cu proiectul, considerând că că în zonă se poate construi o clădire şi mai înaltă, cu condiţia ca spaţiile publice de pe parcele să fie mai mari şi de calitate.

Ansamblul imobiliar de la Fabrica de bere Luther

CTUAT a dat în luna iulie a anului trecut, aviz preliminar pentru construirea unui centru comercial de 1,6 hectare în incinta fostei fabrici de bere Luther, pe Şoseaua Orhideelor, care este monument istoric.

Clădirile de patrimoniu aflate pe teren vor fi restaurate, iar hala centrului comercial urmează să fie amplasată între acestea. Proprietarii vor să mai construiască pe parcelă şase blocuri de birouri, patru de 15 etaje şi două blocuri de nouă etaje, cu funcţiunea de birouri.

Totuşi, momentan, legea interzice, printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care nu este iniţiat de Primărie, aprobarea funcţiunii de birouri a acestor clădiri, în cazul de faţă fiind zonă industrială. Mai mult, trei dintre aceste clădiri se aflau pe domeniul public, un teren expropriat pentru construirea Pasajului Basarab.

Firma Heineken este beneficiarul proiectului este firma Heineken, iar proiectant este biroul MINA-M-COM. Centrul comercial ce ar urma sa fie construit este un Kaufland. Fabrica de Bere Luther a fost construită în anul 1869 de marele industriaş neamţ Erhard Luther.

Cu toate acestea, autorităţile nu au specificat dacă restaurarea acestor monumente istorice implică păstrarea integrală a acestora sau doar a faţadei.

Fostul candidat la Primăria Capitalei, Nicuşor Dan a precizat, pentru Epoch Times, că ideea de a integra unele clădiri de patrimoniu în construcţii noi “nu este rea”, dar acest proces trebuie făcut în aşa fel încât să nu se creeze o distonanţă faţă de imobilele vechi.

“Legat de integrarea obiectelor de patrimoniu cu noi clădiri, în principiu, fără să văd proiectul, chestiunea aceasta nu este rea. Dimpotrivă, trebuie ca obiectele de patrimoniu să nu fie aşa ca nişte relicve şi trebuie să existe viaţă în ele, să fie incluse în circuitul comercial. Acum totul depinde de scara şi de arhitectura noilor construcţii, astfel încât noile clădiri să nu fie mult mai mari sau să nu fie distonante faţă de clădirile vechi. Acum depinde dacă vor să păstreze integral clădirile de patrimoniu sau să păstreze doar faţada lor. Dacă se va păstra numai faţada, asta se numeşte faţadism, este un curent împotriva căruia tot specialiştii s-au pronunţat, pentru ca să păstrezi unui obiect istoric înseamnă să-l păstrezi cu toată substanţa lui, nu numai un perete şi în rest îl înlocuieşti cu totul”, a explicat, pentru Epoch Times, Nicuşor Dan.

Ansamblul imobiliar de la Fabrica de ţigarete

CTUAT a dat aviz de oportunitate, în septembrie 2012, unui PUZ care prevede construirea, pe terenul fostei Regii Autonome a Tutunului din Bucureşti (bulevardul Regiei nr. 2), a doua turnuri de 30 şi 35 de etaje, un parc cultural şi un cartier rezidenţial, care va include un turn de 15 etaje, unul de 12, altul de 7 etaje, două de 6 etaje şi un bloc de 5 etaje.

Conform Planului Urbanistic Zonal prezentat, turnul de evacuare a fumului şi clădirea de cărămidă în formă de U a fostei fabrici vor fi păstrate şi integrate în noul ansamblu.

Proiectul prevede şi ca spaţiul din faţă clădirii vechi, în care se află şi turnul de evacuare a fumului, să fie acoperit cu o copertină transparentă şi astfel să fie transformat într-o piaţetă urbană.

În această piaţă vor fi amenajate o scenă pentru spectacole şi spaţii expoziţionale, iar în mijlocul său va rămâne coşul centralei termice a fabricii ce va fi reabilitat. Piaţa de 5.000 metri pătraţi va fi amenajată în incinta fostei fabrici. Astfel, clădirile fabricii vor înconjura practic piaţa.

Istoria fabricii de tutun începe cu aproape 200 de ani în urmă. Suprafaţa terenului fostei Fabrici de ţigarete este de 62.544 de metri pătraţi. În trecut, fabrica a fost deţinută de Tutunul Românesc, iar, după privatizare a devenit proprietate privată.

Patrimoniul fostei fabrici include 30 de clădiri. Dintre acestea, doar nouă au fost clasate ca monumente istorice şi vor fi păstrate în cadrul viitoarei investiţii.

M Design este biroul care realizează PUZ pentru acest proiect, beneficiarul fiind firma Interagro a omului de afaceri Ioan Niculae.

Nicuşor Dan: Am câştigat mai multe procese, unde au fost construite blocuri turn în zone cu clădiri de patrimoniu

Întrebat de un reporter Epoch Times dacă procesele câştigate de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul includ şi cazuri de faţadism sau clădiri construite în discordanţă cu monumentele istorice, Nicuşor Dan a răspuns că Asociaţia au existat astfel de situaţii, în care s-a ajuns chiar la emiterea unor hotărâri judecătoreşti ce stipulau demolarea noilor construcţii.

“Avem un proces câştigat pe strada Icoanei 2-8, care este lângă Grădina Icoanei şi vis-à-vis de Şcoala Centrală. Aici urma sa fie un bloc de 13 etaje şi, în mod evident, strica tot caracterul zonei. Şi proiectul l-au abandonat ulterior. A mai avut un proces câştigat pe strada Armenească nr. 32. Tot aşa, urma sa fie un bloc de şase etaje . În momentul acesta mai avem procese câştigate, de exemplu este un imobil pe strada Polonă nr. 68-72, dacă nu mă înşel, unde la fel, acolo este o clădire de sticlă de trei ori mai înaltă decât ce este în jur, care este deja construită. Atunci când instanţa s-a pronunţat şi a decis că autorizaţia este ilegală, ea era deja construită şi acum urmează un proces de desfiinţare. Avem mai multe procese de acest gen, în care cerem demolarea acestor noi construcţii”, a precizat Nicuşor Dan, pentru Epoch Times.