Nicuşor Dan, analogie cu pizza despre situaţia bugetului: România plăteşte o pizza medie, dar consumă una mare
Preşedintele Nicuşor Dan a făcut o analogie cu pizza miercuri, în cadrul primei sale conferinţe de presă la Cotroceni, despre situaţia bugetului de stat.
Reporter: Domnule preşedinte, anul trecut aţi folosit o pizza pentru a le explica bucureştenilor, felie cu felie, cum se împart banii din bugetul local. Acum, după ce aţi analizat datele de la Ministerul Finanţelor, cum arată acea „pizza” la nivel naţional? Unde se duc cele mai mari felii şi ce tăieri credeţi că ar putea fi operate astfel încât populaţia să nu fie afectată direct de măsurile noului guvern?
Nicuşor Dan: Dacă dorim să păstrăm această analogie cu pizza, putem spune că, de ani buni, România plăteşte pentru o pizza medie, dar consumă una mare. Diferenţa dintre cele două dimensiuni este susţinută prin împrumuturi, iar această disproporţie nu poate continua la nesfârşit fără consecinţe structurale serioase.
Un element pozitiv, înregistrat în ultimii ani, este creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare raportat la PIB. Dacă în urmă cu câţiva ani se înregistra un nivel de aproximativ 26%, în prezent România a ajuns la circa 30%. Această evoluţie este rezultatul consolidării activităţii ANAF şi a unor progrese în combaterea evaziunii fiscale. Există premise ca acest procent să crească în continuare, cu condiţia menţinerii şi eficientizării reformelor instituţionale în zona colectării.
Cu toate acestea, problema centrală constă în faptul că ritmul de creştere al cheltuielilor publice a depăşit constant capacitatea bugetară reală a statului. Chiar dacă există o nevoie legitimă de investiţii în infrastructură, în sănătate sau în educaţie, realitatea este că nivelul de cheltuieli a fost disproporţionat faţă de evoluţia veniturilor. De aceea, este inevitabilă o ajustare bugetară – care, ideal, ar trebui să vizeze zonele de ineficienţă şi nu cheltuielile cu impact direct asupra cetăţenilor vulnerabili.
Reporter: Legat de cheltuielile din industria de apărare – de când ar putea fi acceptate ca fiind exceptate din calculul deficitului?
Nicuşor Dan: Aceasta este o decizie care revine Comisiei Europene, dar se anticipează că o eventuală exceptare a acestor cheltuieli ar putea intra în vigoare începând cu anul viitor. Este important de menţionat însă că, chiar dacă în cadrul negocierilor instituţionale europene aceste sume nu vor fi incluse în calculul ţintei de deficit bugetar de 3%, ele trebuie, în mod real, finanţate.
Astfel, din punct de vedere al execuţiei bugetare, respectivele sume vor continua să fie acoperite din împrumuturi, ceea ce menţine presiunea pe sustenabilitatea datoriei publice şi pe echilibrul macroeconomic.
