Nicio "concesie reală". Putin a folosit convorbirea cu Trump pentru a amâna, nu pentru a pune capăt războiului din Ucraina [Analişti]

Când preşedintele american Donald Trump l-a sunat pe omologul său rus Vladimir Putin la câteva zile după reluarea negocierilor dintre Moscova şi Kiev la Istanbul, mulţi se aşteptau ca acesta să adopte o poziţie mai dură faţă de liderul de la Kremlin, care a evitat cu abilitate, luni de zile, apelurile la pace ale lui Trump, potrivit The Moscow Times.

În schimb, ambii lideri au declarat că apelul „a decurs foarte bine” şi a fost „substanţial şi destul de sincer”. Deşi Trump a susţinut că negocierile dintre Rusia şi Ucraina vor începe „imediat”, el nu a menţionat nimic despre un armistiţiu sau despre faptul că ar fi exercitat presiuni asupra lui Putin pentru a se angaja în procesul de pace.

Experţii au declarat că apelul este cel mai recent exemplu al faptului că Moscova îi oferă lui Trump ceva ce acesta poate prezenta ca o victorie, fără a face concesii substanţiale în invazia lansată în urmă cu peste trei ani împotriva Ucrainei.

Analistul politic Ivan Preobrazhensky a declarat că, în ciuda reluării discuţiilor privind eforturile de pace, nimic nu s-a schimbat fundamental după convorbirea de luni seara.

„Pare clar că nu s-a discutat serios despre un armistiţiu în timpul convorbirii – sau, cel puţin, nu am fost informaţi despre o astfel de discuţie”, a declarat Preobrazhensky.

"De fapt, aceasta a fost caracteristica definitorie a tuturor negocierilor de până acum: Rusia a refuzat în mod constant să discute orice fel de încetare a focului militar", a spus el.

„Scopul lui Putin este să nu-l înstrăineze pe Trump, dar nici să se implice serios în discuţii de pace. Aşa că, în loc să vorbească despre un armistiţiu, a propus discutarea unui memorandum care ar putea dura mult timp până să fie elaborat — şi probabil că asta este şi ideea. Strategia lui Putin este să tragă de timp, prelungind procesul până când fereastra în care Ucraina mai poate desfăşura operaţiuni militare eficiente începe să se închidă”, a spus Preobrajenski.

După conversaţie, Putin a declarat încă o dată că Moscova "sprijină o soluţionare paşnică a crizei din Ucraina", dar a repetat că trebuie eliminate "cauzele profunde" ale conflictului, făcând referire la obiectivele de război declarate de Putin, şi anume "denazificarea" şi demilitarizarea Kievului.

Kremlinul a declarat că, în timpul discuţiilor cu preşedintele SUA, ambele părţi au convenit că Rusia „va propune şi este gata să se angajeze” împreună cu Kievul în redactarea unui memorandum care ar putea constitui baza unui viitor acord de pace.

Potrivit părţii ruse, documentul ar avea ca scop să contureze elemente-cheie, precum principiile de soluţionare a conflictului, inclusiv calendarul pentru un eventual acord de pace şi un potenţial armistiţiu temporar în cazul ajungerii la acorduri reciproce.

De cealaltă parte a Atlanticului, Trump a declarat că doar Moscova şi Kievul pot negocia între ele condiţiile unui acord de pace între Rusia şi Ucraina.

Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Centrul Carnegie Russia Eurasia din Berlin, a declarat că se pare că Putin a găsit o modalitate de a-i prezenta lui Trump un rezultat pe termen scurt al eforturilor de pace ale Washingtonului „fără a face concesii reale”.

„El [Putin] urmăreşte să readucă Ucraina în procesul de la Istanbul şi pare să aibă sprijinul lui Trump. Este de conceput că ar accepta un armistiţiu ca parte a unui acord mai amplu, care ar putea include condiţii precum îngheţarea ajutorului militar pentru Ucraina, oprirea recrutării şi a altor pregătiri militare”, a spus Stanovaya.

„Când vorbeşte despre calendar, el semnalează că Rusia nu va aştepta la nesfârşit îndeplinirea acestor condiţii”, a adăugat ea.

Întrebat de un reporter după convorbirea telefonică cu Putin dacă există o linie roşie care l-ar determina să se retragă din procesul de pace, Trump a răspuns că are „în gând, dar nu este ceva ce voi anunţa”.

Rezumatul convorbirii telefonice făcut de Trump pare să indice că atenţia sa se concentrează mai mult pe potenţialele oportunităţi economice cu Rusia odată ce războiul se va termina, decât pe asigurarea unui acord de pace echitabil pentru Kiev, aliatul Washingtonului.

Cu toate acestea, analistul politic Alexander Morozov a declarat că relaţia dintre Putin şi Trump va fi probabil de scurtă durată şi că „Putin este perfect conştient de acest lucru”.

„La sfârşitul lunii iunie, ne vom confrunta cu întrebarea în ce măsură Statele Unite vor continua să finanţeze nevoile militare ale Ucrainei pentru apărarea sa”, a declarat Morozov.

„În plus, NATO se va reuni la Haga pentru a decide strategia alianţei pentru următorii doi ani – şi acest lucru va implica, de asemenea, decizii privind ajutorul acordat Ucrainei. Cred că exact aici se află linia roşie”, a spus el, referindu-se la viitorul relaţiilor Rusiei cu Occidentul.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a vorbit de două ori cu Trump luni – mai întâi într-o convorbire telefonică privată înainte de conversaţia lui Trump cu preşedintele rus, iar mai târziu într-o discuţie comună la care au participat şi lideri europeni.

„Dacă Rusia refuză să oprească uciderile, refuză să elibereze prizonierii de război şi ostaticii, dacă Putin pune cereri nerealiste, asta va însemna că Rusia continuă să prelungească războiul”, a declarat Zelenski pe X.

„Rusia trebuie să pună capăt războiului pe care l-a început şi poate începe să o facă în orice moment. Ucraina a fost întotdeauna pregătită pentru pace”, a afirmat el.