Netanyahu îl nominalizează pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, în timp ce ambii resping soluţia celor două state

Unul dintre cele mai remarcabile momente ale vizitei prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu la Casa Albă, luni, a fost înmânarea, în timpul cinei oferite de Donald Trump, a unei scrisori prin care acesta îl nominalizează pe preşedintele american pentru Premiul Nobel pentru Pace, transmite Zero Hedge.

Publicaţia citată subliniază faptul că gestul lui Netanyahu vine în contextul în care războiul din Gaza continuă să facă ravagii.

Printre motivele invocate de premierul israelian se numără insistenţa lui Trump pentru un armistiţiu între Israel şi Iran, care ar fi fost respectat, în ciuda faptului că întregul conflict de 12 zile părea atent planificat şi coordonat între Washington şi Tel Aviv. Potrivit unor rapoarte răspândite, Trump ar fi dat undă verde atacului surpriză al Israelului şi ar fi orchestrat negocieri nucleare fictive cu Iranul, menite să inducă un fals sentiment de siguranţă la Teheran. De asemenea, Acordurile Abraham au reprezentat un motiv central al nominalizării.

„Domnul preşedinte a realizat deja o oportunitate uriaşă. A încheiat Acordurile Abraham. Construieşte pacea, chiar acum, dintr-o ţară în alta, dintr-o regiune în alta. Aşadar, doresc să vă prezint, domnule preşedinte, scrisoarea pe care am trimis-o comitetului Premiului Nobel. Vă nominalizează pentru Premiul pentru Pace, pe care îl meritaţi pe deplin”, a declarat Netanyahu.

„Nu ştiam asta. Wow. Vă mulţumesc foarte mult. Venind din partea dumneavoastră, are o semnificaţie deosebită”, a răspuns Trump, vizibil surprins, după ce a citit documentul.

Ironia momentului este că regiunea Gaza continuă să fie cuprinsă de violenţe. Conflictul se extinde din nou în Marea Roşie şi Yemen, armata israeliană înregistrează şi provoacă victime în masă în Gaza, iar Siria este destabilizată de prezenţa mai multor grupări teroriste după căderea regimului Assad. În acelaşi timp, Israelul continuă atacurile sporadice asupra Libanului, inclusiv raiduri aeriene.

În acest context tensionat, Donald Trump nu pare dispus să susţină soluţia tradiţională a celor două state, preferată de majoritatea administraţiilor americane anterioare. Întrebat de jurnalişti dacă o astfel de soluţie este posibilă, el a răspuns: „Nu ştiu.”

Netanyahu a respins la rândul său ideea unui stat palestinian:

„După 7 octombrie, oamenii au spus că palestinienii au un stat – un stat Hamas în Gaza – şi uitaţi ce au făcut cu el. Nu l-au construit. Au construit buncăre, tuneluri teroriste, apoi ne-au masacrat poporul, ne-au violat femeile, ne-au decapitat bărbaţii, ne-au invadat oraşele şi satele, kibbutzurile, comiţând masacre oribile, cum nu s-au mai văzut de la al Doilea Război Mondial şi Holocaust. Aşadar, nimeni nu va spune: 'Hai să le dăm încă un stat'. Ar fi o platformă pentru distrugerea Israelului.”

Liderul israelian pare să transmită un mesaj fără echivoc: „Ori noi, ori ei” – în privinţa a cine va supravieţui. Politicile dure aplicate de guvernul său în Gaza întăresc această poziţie.

„Vom ajunge la o pace cu vecinii noştri palestinieni – cei care nu vor să ne distrugă – şi vom ajunge la o pace în care securitatea noastră, suveranitatea în materie de securitate, va rămâne întotdeauna în mâinile noastre.

Acum unii vor spune: 'Nu este un stat complet, nu este un stat, nu e suficient'. Nu ne pasă. Am jurat că nu se va mai întâmpla niciodată. Şi nu se va mai întâmpla. Niciodată”, a adăugat Netanyahu.

Trump s-a arătat, în general, favorabil acestei poziţii ferme şi inflexibile a liderului israelian, chiar dacă diplomaţii internaţionali încearcă, în paralel, să medieze un nou acord de încetare a focului între Hamas şi Israel – negocieri care se desfăşoară în prezent pe canale indirecte.