Nesiguranţa regimului din China: O jurnalistă este judecată pentru divulgarea de secrete de stat

Autorităţile chineze judecă astăzi o renumită jurnalistă acuzată de divulgare de secrete de stat. Procesul cu uşile închise împotriva jurnalistei Gao Yu, în vârstă de 70 de ani, a început vineri dimineaţa într-un tribunal din Beijing.

Gao, care este foarte cunoscută pentru articolele sale critice la adresa liderilor chinezi, ar putea primi închisoare pe viaţă.

Regimul preşedintelui Xi Jinping a condamnat şi reţinut sute de oameni, fapt văzut de grupurile pentru drepturile omului ca fiind unul dintre cele mai severe atacuri asupra drepturilor omului de la suprimarea mişcării pro-democraţie din 1989, din Piaţa Tiananmen, proteste la care a participat şi jurnalista Gao, suferind apoi o primă încarcerare.

Jurnalista Gao, prima laureată în 1997 a Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO, a fost reţinută la începutul lunii mai şi acuzată de divulgarea unui document intern al Partidului Comunist Chinez care milita pentru consolidarea cenzurii ideilor liberale şi reformiste. Avocaţii lui Gao au refuzat să confirme acest lucru, spunând că dovada a fost etichetată drept un secret de stat.

În luna mai, televiziunea de stat a difuzat imagini cu confesiunea jurnalistei. Avocatul lui Gao, Mo Shaoping, a declarat agenţiei Reuters înainte de proces că aceasta a fost forţată să facă mărturisirea deoarece autorităţile au ameninţat-o că îi vor aresta fiul.

Confesiunea publică, procedeu tipic totalitar din epoca maoistă, cunoaşte o resuscitare sub regimul preşedintelui Xi Jinping.

Nu este prima dată când Gao este acuzată de divulgare de secrete de stat. În 1993, ea a primit o sentinţă de 6 ani de închisoare pentru acuzaţii similare şi a fost eliberată în 1999 din motive medicale.

Într-un caz separat, profesorul de economie Ilham Tohti, în vârstă de 44 de ani, cel mai proeminent susţinător al drepturilor etnicilor uiguri musulmani din China, a fost anunţat vineri în centrul de detenţie din regiunea nord-vestică Xinjiang, unde se află, că tribunalul din Xinjiang i-a respins apelul.

Tothi, care a fost încătuşat la picioare timp de aproape două luni, potrivit unuia din avocaţii săi, este un intelectual uigur a cărui sentinţă pe viaţă pentru acuzaţii de separatism a declanşat reacţii puternice în Occident. El a fost întemniţat pe viaţă în luna septembrie după ce s-a aflat în custodie timp de 10 luni. Tothi a criticat în repetate rânduri guvernul comunist pentru că nu oferă regiunii Xinjiang şi uigurilor mai multă autonomie.

“Din ceea ce vedem, putem trage concluzia că regimul chinez se simte tot mai nesigur pe puterile sale şi se află într-o stare de criză”, a declarat Zhang Lifan, un comentator politic independent din Beijing.

Potrivit grupurilor pentru drepturile omului, cele două cazuri reflectă puternic situaţia drepturilor omului în China, conducerea comunistă continuând practicile maoiste dar într-o manieră mai puţin publică. Astfel, statul chinez persecută fără milă preoţi creştini, avocaţi şi activişti pro-democraţie, artişti, tibetani, uiguri şi pe toţi cei care nu împărtăşesc ideologia conducerii comuniste.

Un caz aparte, îngropat în mass media internaţională şi care aduce aminte de Experimentul Piteşti din România de la începutul anilor 1950, este genocidul îndreptat împotriva grupului spiritual Falun Gong, care din 1999 se află în vizorul aparatului de stat: sute de mii de oameni sunt arestaţi şi trimişi în lagăre de reeducare sau spitale psihiatrice, unde sunt torturaţi psihic şi fizic pentru a fi forţaţi să renunţe la credinţa lor şi să îmbrăţişeze ideologia comunistă. Mai mult, aceşti practicanţi sunt folosiţi ilegal şi împotriva voinţei lor pe post de “donatori” de organe pentru clienţii bogaţi ce au nevoie de transplant.