FSB acuză Finlanda şi Estonia că încalcă tratatele de frontieră cu Rusia

Finlanda şi Estonia încalcă acordurile de frontieră cu Rusia, a declarat Vladimir Kulişov, şeful Serviciului de Frontieră al FSB, într-un interviu acordat ziarului „Rossiyskaya Gazeta”.

Potrivit acestuia, autorităţile finlandeze au ridicat bariere tehnice „în locuri care nu sunt specificate în Tratatul privind regimul frontierei de stat sovieto-finlandeze din 23 iunie 1960”, în timp ce Estonia încearcă să „se abată de la acordurile privind delimitarea apelor lacului Peipus şi ale râului Narva”.

„Iniţiativele lor creează condiţii pentru situaţii de conflict la frontiera de stat şi au un impact negativ asupra asigurării siguranţei navigaţiei pe apele de frontieră”, a remarcat Kulişov, potrivit The Mosocw Times.

El a semnalat, de asemenea, o „creştere a acţiunilor provocatoare” din partea Finlandei şi Estoniei. Kulişov a menţionat următoarele restricţii privind trecerea frontierei cu Rusia: reducerea programului de funcţionare şi închiderea punctelor de control, înăsprirea controalelor şi modificarea regulilor de trecere a persoanelor şi vehiculelor. El a subliniat că toate aceste măsuri „încalcă drepturile şi lezează interesele” nu numai ale cetăţenilor acestor ţări, ci şi ale cetăţenilor ruşi.

Şeful Serviciului de Frontieră al FSB a adăugat că, în ciuda apelurilor Moscovei, nu există „nicio abordare constructivă” din partea autorităţilor de la Helsinki şi Tallinn pentru rezolvarea acestor probleme, ceea ce îi „obligă” să se pregătească „pentru diverse scenarii posibile”.

Potrivit lui Kulişov, situaţia generală la frontierele de vest ale Rusiei s-a „înrăutăţit semnificativ”: Finlanda, statele baltice şi Polonia îşi întăresc contingentele de frontieră, construiesc noi baze militare, achiziţionează cantităţi mari de arme, îşi îmbunătăţesc capacităţile de transport al trupelor şi desfăşoară activ exerciţii „sub auspiciile NATO”, repetând „scenarii de confruntare cu Rusia”. Kulişov a subliniat că Moscova consideră acest lucru o „ameninţare la adresa securităţii naţionale” şi continuă să-şi consolideze prezenţa „la graniţa cu statele europene ostile”.

Pe 25 mai, preşedintele Vladimir Putin a semnat o lege care îl autorizează să desfăşoare armata pentru a „proteja” cetăţenii ruşi din străinătate în cazul „arestării, reţinerii, urmăririi penale sau a altor proceduri de urmărire” a acestora. Parlamentul a elaborat rezoluţii similare pentru el înainte de anexarea Crimeii în 2014 şi de invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

În aceeaşi zi, Ministerul rus de Externe a anunţat planuri de a apela la Curtea Internaţională de Justiţie pentru a „proteja” drepturile etnicilor ruşi din statele baltice. Ministerul a susţinut că autorităţile din Letonia, Lituania şi Estonia „interziceau” utilizarea limbii ruse, „rescriau istoria” şi se angajau într-o „politică punitivă de represiune şi intimidare”.

În 26 mai, oficiali europeni de rang înalt au declarat pentru The Wall Street Journal că Rusia ar putea ataca NATO în următoarele 12 luni. În acest context, Alianţa a început să pregătească un plan de accelerare a desfăşurării de trupe pentru apărarea statelor baltice, au declarat surse pentru Reuters.