NATO va intensifica patrulele în Marea Baltică după "sabotarea" cablurilor atribuită Rusiei

Ţările NATO din regiunea Mării Baltice s-au reunit marţi, la Helsinki, în vederea consolidării securităţii după sabotarea suspectă a unor cabluri submarine, pentru care Rusia este considerată responsabilă, transmite AFP.

Se aşteaptă ca acestea să anunţe o misiune de patrulare NATO care să monitorizeze activitatea „sub, deasupra şi la suprafaţa mării”, a declarat pentru AFP cercetătorul Iro Sarkka, de la Institutul Finlandez de Afaceri Internaţionale.

În ultimele luni, mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii şi energie electrică au fost tăiate în Marea Baltică, experţii şi politicienii acuzând Rusia că orchestrează un război hibrid.

Sabotajul a fost atribuit unei „flote fantomă” de nave – adesea vechi şi cu proprietari necunoscuţi – care transportă ţiţei şi produse petroliere ruseşti, supuse embargoului de la invadarea Ucrainei.

În faţa Parlamentului European, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat luni necesitatea de a clarifica faptul că „astfel de acţiuni ostile” şi astfel de eforturi „nu vor rămâne fără răspuns”.

„Vom consolida, de asemenea, prezenţa militară a NATO în regiune şi, bineînţeles, vom discuta despre flota fantomă şi despre ce măsuri trebuie luate în acest sens. Aşadar, răspundem şi vom continua să ne asigurăm că nicio ţară nu ne poate exploata, controla infrastructura sau perturba societăţile noastre”, a declarat Rutte, adăugând că va participa la reuniune.

„Este clar că trebuie să fim mai bine pregătiţi pentru diferite tipuri de ameninţări şi putem observa multe ameninţări hibride în jurul nostru”, a declarat vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, reporterilor după sosirea la summitul de marţi.

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat că este „total inacceptabil că aceste daune par să fi crescut în număr în ultima perioadă”, dar s-a arătat prudent în ceea ce priveşte atribuirea vinei.

„Nu acuzăm pe nimeni de nimic până în prezent. Nu facem asta uşor, fără dovezi foarte solide”, a declarat Kristersson.

Reuniunea de marţi se va concentra pe „consolidarea prezenţei NATO în Marea Baltică şi răspunsul la ameninţarea reprezentată de flota fantomă a Rusiei”, potrivit unui comunicat al biroului preşedintelui finlandez Alexander Stubb.

Stubb este co-gazda reuniunii, alături de premierul estonian Kristen Michal.

NATO a declarat la sfârşitul lunii decembrie că îşi va spori prezenţa în regiune în urma sabotajului suspectat asupra cablurilor submarine dintre Finlanda şi Estonia, dar nu a anunţat încă o operaţiune oficială.

O operaţiune cuprinzătoare a NATO ar servi ca „măsură de descurajare şi semnal strategic” că NATO este pregătită să acţioneze ca răspuns la activităţile recente, potrivit lui Sarkka.

Săptămâna trecută, Finlanda a afirmat că NATO va contribui cu două nave la o misiune de monitorizare în Marea Baltică.

Forţa expediţionară comună (JEF) condusă de Marea Britanie, care include statele nordice şi baltice, precum şi Ţările de Jos, a declarat, de asemenea, că va intensifica supravegherea.

Suedia vă trimite până la trei nave de război şi un avion de supraveghere.

Incidente

Tensiunile au crescut în jurul Mării Baltice de la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022.

În septembrie 2022, o serie de explozii subacvatice au distrus conductele Nord Stream care transportau gaz rusesc către Europa, cauza acestora nefiind încă determinată.

În octombrie 2023, o conductă subacvatică de gaz între Finlanda şi Estonia a fost închisă după ce a fost avariată de ancora unui cargou chinez.

Cel mai recent incident a avut loc pe 25 decembrie, când cablul electric Estlink 2 şi patru cabluri de telecomunicaţii care legau Finlanda şi Estonia au fost avariate.

Acest incident a avut loc la doar câteva săptămâni după ce două cabluri de telecomunicaţii din apele suedeze au fost rupte în perioada 17-18 noiembrie.

Suspiciunile cu privire la incidentul din ziua de Crăciun au căzut asupra navei Eagle S, un petrolier sub pavilionul Insulelor Cook, despre care se crede că face parte din „flota fantomă”.

Poliţia finlandeză a confiscat nava Eagle S pe 28 decembrie în cadrul unei anchete penale.

Autorităţile finlandeze au considerat săptămâna trecută că nava nu este navigabilă în urma unei inspecţii, i-au interzis să navigheze şi au interzis ca opt membri ai echipajului să părăsească ţara în timp ce poliţia efectuează o anchetă.

Potrivit anchetatorilor, cablurile ar fi fost avariate de ancora petrolierului care a fost târâtă peste ele.