NATO nu va mai dezvălui detalii privind ajutorul acordat Ucrainei şi planurile de apărare

NATO limitează divulgarea publică a activităţilor sale şi a ajutorului oferit Ucrainei, din cauza temerilor că Rusia ar putea exploata aceste informaţii, au declarat pentru The Moscow Times oficiali din trei state membre ale Alianţei, sub protecţia anonimatului.

Înaintea summitului NATO de la Haga din această lună, unde se aşteaptă ca membrii să convină asupra creşterii ţintelor de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB, Alianţa îşi exprimă îngrijorarea că politica sa de transparenţă este folosită de Rusia în scopuri propagandistice şi pentru planificare militară.

Toate cele trei surse NATO au confirmat că Alianţa va înceta să mai dezvăluie detalii despre livrările de arme către Ucraina şi ar putea restricţiona şi mai mult accesul public la informaţii privind planificarea apărării şi a măsurilor de descurajare, pentru a împiedica Rusia să obţină anticipat date despre intenţiile sale.

„Tot ce se discută sau se spune la conferinţele de presă ajunge pe canalele Telegram [ruseşti] aproape în timp real. Se creează impresia că le urmăresc mai atent decât presa noastră”, a declarat un oficial dintr-un stat membru important al NATO.

Sursa a menţionat negocierile purtate de mai multe luni între miniştrii Apărării şi ai Afacerilor Externe din statele membre NATO privind majorarea bugetelor pentru apărare şi sprijinul acordat Ucrainei, negocieri care au fost intens monitorizate de televiziunile de stat din Rusia.

Mass-media controlată de Kremlin a acordat o atenţie deosebită întâlnirii NATO cu ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, întâlnire urmată de anunţul privind alocarea a 20 de miliarde de euro în ajutor militar suplimentar pentru Kiev.

„Ştirile difuzate de TASS şi RIA Novosti au fost pline de detalii despre discuţii”, a remarcat sursa.

O altă sursă NATO a declarat că posturile de televiziune ruseşti au analizat declaraţiile miniştrilor Alianţei în emisiunile de ştiri principale, prezentându-le într-o lumină favorabilă Moscovei.

Kremlinul urmăreşte deliberat să transforme chiar şi cele mai mărunte incidente în scandaluri şi puncte de conflict — o strategie evidenţiată de recentele campanii de dezinformare care vizează oponenţii Rusiei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost adesea ţinta acestor eforturi: mai întâi prin zvonuri neverificate despre soţia sa, Brigitte, şi mai recent printr-un videoclip viral în care aceasta ar părea că îl loveşte peste faţă înainte de a coborî dintr-un avion.

Într-un alt caz celebru, televiziunile de stat ruse, presa online pro-Kremlin şi canalele de ştiri de pe Telegram au răspândit afirmaţia falsă potrivit căreia o pungă cu cocaină ar fi fost fotografiată pe masa din faţa lui Macron, a cancelarului german Friedrich Merz şi a prim-ministrului britanic Keir Starmer, în trenul care îi ducea la Kiev. În realitate, era doar un şerveţel.

Ca reacţie, mai multe ţări NATO au început să limiteze publicarea informaţiilor, inclusiv a celor legate de sprijinul militar pentru Ucraina.

Germania, de exemplu, şi-a modificat deja abordarea: în luna mai, autorităţile s-au abţinut să divulge detalii privind livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune Taurus către Ucraina şi ulterior au clasificat toate datele referitoare la asistenţa militară.

„La început, publicam totul. Apoi ne-am întrebat: de ce? Enumeram chiar şi numărul de rachete şi de muniţie. În cele din urmă, am realizat că acest lucru îl ajuta mai mult pe Putin decât pe publicul german”, a declarat un diplomat german pentru The Moscow Times.