Tiraspolul acuză Chişinăul de criza economică din regiune, provocată de epuizarea rezervelor de gaz / Reacţia Biroului Politici de Reintegrare

Regimul separatist de la Tiraspol încearcă să identifice vinovaţi în contextul agravării situaţiei economice din regiune, notează platforma media Zona de Securitate, citată de Ziarul de Gardă. Aşa-numitul executiv al regiunii transnistrene a discutat marţi, 17 iunie, în cadrul unei şedinţe, subiectul privind pretinsul „buget de stat”.
Potrivit sursei citate, constatarea de bază a fost că, în condiţiile actuale, realizarea bugetului conform planificărilor iniţiale este imposibilă, iar responsabil pentru această situaţie ar fi, desigur, Chişinăul – a declarat aşa-numitul ministru al Economiei, Serghei Obolonik, citat de presa din stânga Nistrului. Acesta a acuzat autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova că ar bloca exporturile regiunii.
În cadrul şedinţei au fost prezentate mai multe date economice: producţia a înregistrat scăderi în majoritatea ramurilor, iar pentru perioada ianuarie–mai acestea s-ar ridica la 43%. În acelaşi timp, volumul comerţului exterior ar fi scăzut cu 31,5%.
Mai mult decât atât, regimul separatist de la Tiraspol se plânge că „sursele de completare a bugetului sunt, practic, blocate, iar îndeplinirea angajamentelor sociale devine tot mai problematică”, adăugând totodată că „soluţiile clasice pentru a menţine economia pe linia de plutire nu mai sunt suficiente, iar rezervele au fost epuizate”.
Serghei Obolonik a continuat să acuze Chişinăul, accentuând presupusele „politici de blocare a exportului produselor unor întreprinderi din domeniul chimic, al construcţiei de maşini şi al instalaţiilor energetice”. Acestea ar fi, potrivit lui, „factorii care influenţează negativ situaţia” din stânga Nistrului.
Zona de Securitate a mai remarcat că Obolonik a ezitat să menţioneze motivul invocat de autorităţile de la Chişinău privind refuzul aprobării exporturilor unor întreprinderi precum „Electromaş” sau „Moldavizolit”, şi anume considerentele de securitate.
Aceste uzine produc marfă cu dublă destinaţie – civilă şi militară –, iar Chişinăul a declarat că nu doreşte să fie perceput ca „sponsorizând şi susţinând agresorul în acest război”, făcând trimitere la invazia rusă pe scară largă în Ucraina lansată în februarie 2022.
Deşi s-a vorbit despre „propuneri concrete” în contextul instabilităţii legate de livrările de resurse energetice, Obolonik a subliniat că locuitorii din regiunea transnistreană nu ar trebui să aştepte o îmbunătăţire a situaţiei.
„Scăderea producţiei şi a livrărilor se reflectă inevitabil asupra încasărilor din taxe. (…) În realităţile existente şi în perspectiva care se conturează, executarea bugetului în parametrii stabiliţi prin lege nu pare posibilă”, a menţionat pretinsul ministru al Economiei de la Tiraspol.
Pe lângă cifrele prezentate şi menţionarea subiectului legat de exporturi, regimul se confruntă şi cu probleme legate de livrările de gaze.
În ultimele săptămâni, în regiunea transnistreană au fost sistate temporar staţiile de alimentare cu gaze pentru autovehicule – măsură care a provocat nemulţumiri în rândul populaţiei, mai scrie sursa citată.
Totodată, profesorii au fost deja anunţaţi că vor încasa plăţile pentru concediile de odihnă în două tranşe, iar plata alocaţiilor sociale pentru categoriile vulnerabile a fost întârziată în luna mai.
Criza economică actuală este rezultatul sistării livrărilor directe de gaze gratuite din partea Federaţiei Ruse, la începutul anului. Deşi livrările au fost reluate de către Rusia prin companii terţe, reluarea vânzării de energie către malul drept nu a avut loc – fapt care a provocat regimului pierderea sursei principale de lichidităţi ce acopereau deficitul bugetar local de peste 50%.
Totodată, companiile din regiune care produceau bunuri la costuri reduse datorită accesului la energie ieftină sunt afectate, deoarece, în ciuda faptului că în regiune ajung în continuare gaze gratuite, acestea sunt în volum mai redus. Astfel, lipsa unui mecanism de revânzare a gazelor şi limitarea volumelor acestora determină ca bugetul local să fie în prag de faliment.
„Autorităţile Republicii Moldova, în comun cu UE şi alţi parteneri externi, începând cu perioada stării de urgenţă şi până în prezent, au evocat deplina deschidere de a veni cu măsuri de asistenţă umanitară pentru persoanele vulnerabile şi aflate în grupuri de risc sporit din regiunea transnistreană.
Pentru aceasta, Tiraspolul urmează să marcheze progrese concrete în îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului, eliberarea deţinuţilor privaţi ilegal de libertate, accesul liber în regiune pentru jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului de pe malul drept, eliminarea infrastructurii neautorizate a posturilor de control din Zona de Securitate, echivalarea plăţilor pentru utilităţi, introducerea etapizată a TVA ş.a.”, a comunicat Biroul Politici de Reintegrare, într-un comentariu pentru Newsmaker.
Totodată, Biroul a subliniat că, până acum, Tiraspolul nu a dat curs propunerilor de asistenţă din partea Chişinăului, precizând că autorităţile centrale sunt mereu dispuse „să vină în sprijinul cetăţenilor săi din regiune şi să evite provocarea crizelor umanitare care ar putea afecta şi malul drept al Nistrului”.