Premierul Robert Fico pune sub semnul întrebării apartenenţa Slovaciei la NATO
Premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat marţi că ţara sa, membră a NATO, „ar avea de câştigat” dacă ar deveni neutră, punând pentru prima dată sub semnul întrebării apartenenţa statului est-european la alianţa militară care îşi consolidează capacităţile de descurajare în faţa Rusiei, transmite Reuters.
Declaraţia nu are implicaţii imediate, însă reprezintă cea mai recentă poziţie cu tentă antioccidentală exprimată de Fico de la preluarea celui de-al patrulea mandat de premier, în 2023.
„Dacă mă întrebaţi, vă spun că, în aceste vremuri absurde de înarmare, când companiile de armament îşi freacă mâinile de bucurie [...] neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a afirmat Fico, într-o conferinţă de presă transmisă online.
„Dar, din păcate, această decizie nu se află în mâinile mele”, a adăugat el, fără a oferi detalii, în contextul în care orice eventuală decizie de retragere din NATO ar presupune un proces complex, ce ar include aprobarea Parlamentului.
Declaraţiile vin în contextul planurilor NATO de a creşte cheltuielile pentru apărare.
Aflat pe o traiectorie de coliziune cu partenerii occidentali, Fico s-a remarcat printr-o poziţie favorabilă Rusiei în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, el a intrat în conflict cu Uniunea Europeană din cauza insistenţei de a continua importurile de gaz şi petrol din Rusia, precum şi din cauza reformelor interne criticate pentru afectarea independenţei justiţiei şi a mass-mediei.
Aliat al premierului ungar Viktor Orbán, Fico a lansat şi ideea că Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu o destrămare.
Până în prezent, niciun stat nu a părăsit NATO de la înfiinţarea alianţei în 1949.
Preşedintele slovac Peter Pellegrini, aliat politic al lui Fico, a calificat afirmaţiile premierului drept un „joc politic provocator” şi a promis că nu va rupe consensul euroatlantic la summitul NATO programat pentru 24-25 iunie.
Coaliţia guvernamentală de stânga-naţionalistă condusă de Fico a suspendat ajutorul militar oficial acordat Ucrainei şi a menţinut relaţii cordiale cu Moscova.
„Absurd, iresponsabil, periculos”
Liderii NATO urmează să discute o creştere treptată a cheltuielilor de apărare, până la 5% din PIB, din care 3,5% ar urma să fie alocate pentru apărare militară, iar 1,5% pentru infrastructură şi proiecte conexe.
Fico a declarat că eventualele creşteri bugetare ar trebui să acopere atât utilizarea militară, cât şi cea civilă, exprimându-şi neîncrederea în necesitatea unei consolidări rapide a apărării.
„Neutralitatea ar fi potrivită pentru Slovacia? Pun această întrebare în mod oficial şi clar. Despre ce război vorbim? Cu cine vom lupta?”, a spus el.
La rândul său, preşedintele Pellegrini, care va conduce delegaţia slovacă la summitul NATO, a afirmat că majorarea cheltuielilor ar trebui să se întindă pe o perioadă de cel puţin zece ani, dincolo de termenul-limită discutat pentru 2032.
Declaraţiile lui Fico privind neutralitatea au fost criticate inclusiv din interiorul coaliţiei guvernamentale. Cel mai mare partid de opoziţie, Slovacia Progresistă, le-a catalogat drept „absurde, iresponsabile şi periculoase”.
