NASA localizează trei exoplanete considerate „veriga lipsă” în formarea sistemelor planetare

“Vânătorul” de planete Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) al NASA a descoperit trei exoplanete (în afara Sistemului Solar) care ar putea fi „veriga lipsă” şi ar putea duce la înţelegerea formării sistemelor planetare, deoarece au caracteristici complet diferite de oricare alte exoplanete cunoscute până în prezent.

Telescopul Tess a fost lansat în aprilie 2018 din Cape Canaveral Air Force Station, Florida, şi are ca obiectiv să scaneze aproximativ 20.000 de exoplanete pe care ar putea să existe viaţă.

Cercetătorii din instituţiile ştiinţifice şi academice din mai multe ţări au analizat datele furnizate de Tess şi au publicat rezultatele cercetărilor lor în revista Nature Astronomy.

Dintre cele trei noi exoplanete descoperite acum - numite TOI-270 - una este stâncoasă şi puţin mai mare decât Pământul, iar celelalte două sunt gazoase şi sunt aproximativ de două ori mai mari decât planeta noastră, potrivit Universităţii din California, care a condus această cercetare. Noul „sistem” - trei planete şi steaua lor gazdă - a primit acest nume, fiind „obiectul de interes” numărul 270 descoperit de satelitul de la NASA (Tess Object of Interest).

Cel mai mic dintre aceste corpuri descoperite s-ar afla acum într-o zonă „locuibilă” - la o distanţă suficient de mare de steaua cea mai apropiată pentru a permite existenţa oceanelor de apă lichidă - potrivit datelor furnizate de Universitate.

„Am descoperit foarte puţine planete ca aceasta în zone locuibile şi mult mai puţine în jurul unei stele cu aceste caracteristici”, a afirmat omul de ştiinţă Stephen Kane, profesor de Astrofizică Planetară la Universitatea din California, care a confirmat că în Sistemul Solar nu există nicio planetă de genul acesta.

În Sistemul Solar există planete mici şi stâncoase, cum ar fi Pământul, Mercur, Venus sau Marte, şi altele mult mai mari, precum Saturn, Jupiter, Uranus sau Neptun, dar nu de mărime intermediară precum cele găsite acum.

Cercetătorii consideră că noua descoperire va permite studiul „verigii lipsă” între planetele mici şi stâncoase, cum ar fi Pământul, şi cele mai mari şi dominate de gaz, precum Neptun, şi vor determina, de exemplu, dacă una dintre aceste planete a avut vreodată un ocean de apă lichidă şi dacă îndeplineşte condiţiile potrivite pentru viaţă.

Datele furnizate de Tess indică faptul că este puţin probabil ca pe cea mai mică dintre „exoplanetele” descoperite să existe viaţă, deoarece suprafaţa sa este prea fierbinte, dar pe celelalte două, situate la o distanţă mai mare de stea, ar putea exista temperaturi mai scăzute şi, prin urmare, ar putea permite acumularea apei pe suprafeţele lor.

În cercetare au fost implicaţi şi oameni de ştiinţă de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, care au convenit că una dintre exoplanetele descoperite acum se află într-o zonă temperată, ceea ce ar plasa-o într-o gamă de temperaturi care ar putea rezista la o formă de viaţă.

Mărimea intermediară a noilor planete este „ideală” pentru a şti dacă planetele mici şi stâncoase precum Pământul şi altele mai mari precum Neptun urmează aceeaşi cale sau dacă evoluează într-un mod complet diferit, a subliniat acest Institut într-o declaraţie.

Savantul Francisco Pozuelos, de la Universitatea din Liege (Belgia) şi cercetător colaborator la Universitatea din Granada (Spania), a subliniat că acesta poate fi un laborator excelent pentru a înţelege mai bine modul în care se formează şi evaluează sistemele planetare, deoarece dimensiunile exoplanetelor sunt foarte diferite de cele deja cunoscute.

Steaua „gazdă” este strălucitoare şi, deşi are tendinţa de a fi foarte activă şi cu furtuni solare, se pare că este foarte antică şi s-ar fi „calmat”, aşa că acum emite o luminozitate constantă, permiţând astfel oamenilor de ştiinţă să observe şi să studieze mai bine.

Articol ştiinţific de referinţă: A super-Earth and two sub-Neptunes transiting the nearby and quiet M dwarf TOI-270