Germania respinge propunerea UE privind "controlul chat-urilor" pentru a supraveghea aplicaţiile de mesagerie


Miercuri, Germania şi-a exprimat opoziţia faţă de propunerea de regulament al UE privind „controlul chat-urilor” pentru a supraveghea mesajele online în scopul combaterii pornografiei infantile, transmite DPA.
„Controlul neprovocat al chat-urilor trebuie să fie interzis într-un stat constituţional”, a declarat ministra Justiţiei, Stefanie Hubig.
Ea a susţinut că nicio comunicare privată nu ar trebui să fie supusă unei suspiciuni generale şi că statul nu ar trebui să oblige aplicaţiile de mesagerie să scaneze mesajele în căutarea conţinutului suspect chiar înainte de a fi trimise.
„Germania nu va fi de acord cu astfel de propuneri la nivel european”, a adăugat Hubig, punând capăt speculaţiilor cu privire la poziţia administraţiei cancelarului Friedrich Merz în această chestiune.
Statele membre ale UE discută miercuri, la nivel de ambasadori, acest plan controversat.
Propunerea legislativă, iniţiată în 2022, prevede ca autorităţile să poată scana mesajele şi fotografiile din aplicaţiile de mesagerie precum WhatsApp, Signal şi altele, în căutarea conţinutului de pornografie infantilă, ocolind criptarea.
Planurile au fost întâmpinate cu critici pe scară largă din partea organizaţiilor de protecţie a datelor şi a aplicaţiilor de mesagerie.
Dacă se ajunge la un acord, miniştrii UE ar putea vota proiectul de lege la începutul săptămânii viitoare, înaintea votului din Parlamentul European.
Refuzul Germaniei de a susţine propunerea este semnificativ, deoarece voturile ţărilor populate din bloc au o pondere semnificativă.
Irene Mihalic, din partea Verzilor din Germania, a descris miercuri propunerea ca o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, avertizând că utilizarea inteligenţei artificiale (IA) nu ar asigura o protecţie eficientă împotriva pornografiei infantile.
„Chiar şi sistemele de IA planificate, dacă le analizăm, au rate de eroare extrem de ridicate şi ar produce milioane de rapoarte false, ceea ce ar însemna, de asemenea, o povară enormă pentru autorităţile de investigare”, a argumentat Mihalic. „Iar cazurile reale s-ar pierde probabil în marea de date.”