Mugur Isărescu: Recuperarea Tezaurului de la ruşi rămâne o prioritate pentru BNR
România are un drept de creanţă deplin valabil asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu la 107 ani de la eveniment, relatează RFI.
În decembrie 1916, 1.738 de casete cu aur ale Băncii Naţionale plus două casete cu bijuterii ale Reginei Maria au fost încărcate într-un tren cu destinaţia Moscova. Acolo, aurul a fost depozitat în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat la Kremlin. Valoarea totală a transportului a fost de aproximativ 322 milioane lei aur. În iulie 1917, a avut loc cel de-al doilea transport, care conţinea nu doar aur, ci şi arhive, lucrări de artă, cărţi rare, manuscrise, colecţii numismatice şi alte valori. Întregul tezaur al României se afla sub garanţia guvernului imperial al Rusiei cu privire la „siguranţa transportului, a depozitării şi revenirii în România”.
Isărescu: recuperarea Tezaurului a fost întotdeauna o chestiune de prioritate a BNR
Problema tezaurului României evacuat la Moscova este, în plan extern, necunoscută, au susţinut reprezentanţii BNR. Tocmai de aceea, Banca Naţională e decisă să ducă o campanie de informare. Un prim pas va fi făcut în Parlamentul European.
"Ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internaţional, că România are un drept de creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917, a transmis guvernatorul BNR în cadrul unui simpozion dedicat chestiunii Tezaurului.
Isărescu a ţinut să explice că recuperarea Tezaurului a fost întotdeauna o chestiune de prioritate a BNR şi a trecut în revistă eforturile făcute de-a lungul anilor într-un proces ce s-a dovedit a fi extrem de dificil.
Totul a început de la un dosar cu documente, a amintit guvernatorul BNR.
"E un dosar special care se păstrează în seiful guvernatorului BNR încă din 1922. Dosarul a fost predat din mână în mână de la un guvernator la altul, din 1922, inclusiv în perioada comunistă până în prezent şi aşa l-am primit şi eu, ca dovadă a hotărârii Băncii Naţionale a României de a recupera bunurile ce îi aparţin. Sunt 166 de documente oficiale elaborate de Guvernul român, de Guvernul rus, de Banca Naţională şi de reprezentanţii diplomatici străini, englezi şi francezi, implicaţi în evenimente.
La nivelul comisiei comune româno-ruse este agreat faptul că documentele prezentate de parte română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internaţional, care atestă depunerea de către România în Rusia, la Moscova a bunurilor tezaur istoric, inclusiv tezaurul BNR. Această recunoaştere este foarte importantă, pentru că şi atunci când am început primele discuţii cu partea rusă era cam aşa: „Care revoluţie?”, „Care război?”, „Care tezaur?”, „Unde s-au dus?”, „Unde au ajuns?”. Această recunoaştere a fost extraordinar de importantă, dar după aproape 30 de ani".
O problemă majoră în această chestiune o reprezintă faptul că subiectul nu este cunoscut pe plan extern.
Pe asta îşi va concentra acum BNR atenţia, a explicat guvernatorul BNR. "Tezaurul BNR, evacuat la Moscova, depozitat într-o ţară aliată cu documentele de rigoare, cu acord internaţional recunoscut şi validat de istorie, rămâne singurul caz în care rezerva de aur monetar este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitare pentru a fi returnat oricând la cererea proprietarului pentru că ulterior aceste obligaţii asumate conform tuturor normelor şi tuturor cutumelor internaţionale să nu fie respectate. Acum trebuie să ne gândim la ce vom face în viitor.
Proiectele noastre de viitor pornesc de la constatarea că în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema tezaurului evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută. Nu există lucrări în limbi de circulaţie internaţională dedicate acestei teme, iar istoricii şi specialiştii în ştiinţe juridice români nu au purtat în străinătate această problematică".
Primii paşi vor fi făcuţi cu ajutorul eurodeputatului Eugen Tomac care a explicat de ce e important ca problema recuperării Tezaurului să ajungă un subiect pe agenda Parlamentului European.
"Am avut prilejul în acest an să particip la strategia Uniunii Europene privind combaterea traficului de patrimoniu ilegal la nivelul Uniunii Europene. M-am bucurat că cu acest prilej s-a discutat despre furtul patrimoniului din instituţii, despre jefuirea siturilor arheologice şi despre relocarea patrimoniului în vreme de război. În acel moment am fost extrem de uimit să constat că prin strategia pe care o are Uniunea Europeană aproape că nu există niciun paragraf care să ne ofere şi nouă posibilitatea de a intra în sfera de interes a Uniunii Europene pe acest dosar unic, care nu poate rămâne doar în relaţia noastră bilaterală cu Federaţia Rusă, având în vedere că discutăm atât de rezervele de aur ale Băncii Naţionale, cât şi de patrimoniul nostru cultural".
