Moartea unui torţionar: Iulian Vlad, şeful Securităţii lui Ceauşescu din anii '80
alte articole
Fostul şi ultimul şef al temutei Securităţi din vremea regimului dictatorial comunist, generalul (r) Iulian Vlad, a murit sâmbătă, la 86 de ani, în libertate.
Iulian Vlad a intrat în Partidul Comunist Român în 1946, ulterior fiind integrat în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Între 1984 şi 1989 a fost membru al Comitetului Central al PCR. A făcut cursuri de specializare în securitate în Uniunea Sovietică, a lucrat încă de la înfiinţare în Consiliul Securităţii Statului şi a fost comandant al Şcolii militare de ofiţeri activi de la Băneasa.
Începând cu 1977 a ocupat vreme de zece ani postul de secretar de stat la Ministerul de Interne, coordonând, printre altele, acţiunea de contracarare a emigrării în Occident a cetăţenilor români. A devenit ulterior ultimul şef al Departamentului Securităţii Statului, ocupând această funcţie între octombrie 1987 şi decembrie 1989.
De numele lui Iulian Vlad - un personaj crescut şi educat de partid, care, potrivit arhivelor, îşi înfiera "tovărăşeşte" inclusiv propriul tată - se leagă reprimarea sângeroasă a unor acţiuni anticomuniste, precum revolta muncitorilor de la Braşov (noiembrie 1987) şi revoluţia din decembrie 1989. Numele său este menţionat şi în dosarul Gheorghe Ursu, dizidentul omorât în bătaie în închisorile patriei, după ce a îndrăznit să-l supere pe tovarăşu' Ceauşescu.
Arestat în decembrie 1989, Iulian Vlad a fost condamnat la 25 de ani închisoare pentru implicarea în reprimarea evenimentelor de la Timişoara şi Bucureşti, însă a executat doar 4 ani din pedeapsă, fiind eliberat în 1993.
Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Iulian Vlad a suprimat sau a îngrădit, prin acţiunile sale pe linie de Securitate, drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Fostul şef al Securităţii a dispus numeroase măsuri represive împotriva opozanţilor regimului comunist, respectiv măsuri de filaj, interceptarea de convorbiri telefonice, percheziţii şi arestări. Curtea de Apel Bucureşti a confirmat, printr-o hotărâre din 2010, toate aceste acuzaţii, arată Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
De notorietate sunt şi relaţiile sale cu Partidul Comunist Chinez. În 1992, pe vremea când era la Jilava, cu doar un an înainte să fie eliberat, Iulian Vlad a primit vizita procurorului general al Chinei, cu care susţine că a avut "pe parcursul mai multor ani o conlucrare fructuoasă în beneficiul ţărilor noastre". De altfel, în 2013, Iulian Vlad a fost decorat de Ambasada Chinei la Bucureşti "pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări".