Moartea clinică transformă un doctor ateu într-un credincios

Despre experienţele celor care au fost câteva momente "morţi", dar s-au întors şi au povestit scene, se scrie din ce în ce mai mult. Lucrurile descrise de ei sfidează ştiinţa modernă şi chiar curentul prevalent în societate.

Următoarea experienţă a fost trăită şi povestită de Joseph G., un ofiţer de poliţie din Miami, Florida, pe site-ul Fundaţiei Cercetări ale Experienţelor Aproape de Moarte:

M-am dus la camera de urgenţă a spitalului, din cauza unei reacţii neprevăzute la un vaccin antitetanos. În timp ce stăteam în camera de urgenţă, mi s-au administrat două injecţii cu penicilină. După cea de-a doua, am căzut la podea. Dintr-o dată, m-am trezit plutind la tavan, urmărind agitaţia care începuse în cameră. Corpul meu era pe targă zbătându-se şi tremurând. Sala era plină de oameni care se ocupau mine, şi mă loveau în repetate rânduri, încercând să mă readucă la "viaţă".

Asistenta care îmi făcuse injecţiile stătea aşezată pe podea în colţ, isterică. I-am văzut încercând să-mi pornească inima prin şocuri electrice, dar fără noroc. Cred că am auzit pe cineva spunând că sunt mort.

Dintr-o dată, un doctor s-a grăbit în cameră, împingând pe toată lumea la o parte. El aducea o seringă mare, cu ac lung, şi a înfipt-o în pieptul meu. Acesta a fost ultimul lucru pe care mi-l amintesc.

O săptămână, sau mai mult, mai târziu, m-am trezit dintr-o dată. Eram într-o cameră de spital. Imediat cum m-am trezit, un doctor a intrat în cameră. L-am recunoscut. Era cel cu acul. Primele cuvinte pe care i le-am spus au fost: "Cred că e un lucru bun că ai venit atunci când ai venit".

A fost complet şocat. A întrebat asistenta cu cine am vorbit? Ea i-a spus, "Cu nimeni, tocmai s-a trezit din comă". Doctorul i-a cerut asistentei să nu lase pe nimeni să vorbească cu mine, nici măcar ea să n-o facă, până se va întoarce el.

Când s-a întors, era împreună cu un grup mare de medici şi mi-a cerut să repet ceea ce am spus. Am făcut-o. Doctorul a spus că nu există posibilitatea să-l fi văzut, pentru că eram mort atunci. Mi-a cerut să-i spun ce altceva mi-am amintit. Le-am povestit tot ce mi-am adus aminte cum s-a întâmplat şi am descris tot ce am văzut.

Au fost şocaţi. Fusesem declarat mort în tot acest timp. Îmi aduc aminte că, mai târziu, mi-a spus că înainte de discuţia purtată cu mine, era ateu. Dar şi-a shimbat concepţiile.

Din acel moment până în ziua de azi, nu mă mai tem de moarte. De fapt, aştept momentul cu nerăbdare. Eu simt că Dumnezeu m-a respins, pentru că are un scop pentru mine. După acest episod am avut multe experienţe care ar ucide pe oricine altcineva, dar eu am scăpat. De exemplu, chiar acum, mă aflu în recuperare cu gâtul rupt. Primele trei vertebre s-au rupt. Asta de obicei duce la paralizie.