Mizele noii confruntări dintre Hamas şi Israel

Uciderea celor trei studenţi israelieni a fost un pretext bun pentru ambele părţi să-şi atace adversarul. În jurul Hamas se strânge laţul pe fondul înrăutăţirii condiţiilor de viaţă din Gaza, iar gruparea islamistă încearcă să canalizeze nemulţumirile către duşmanul din afară. De partea sa, Israelul vrea să zădărnicească uniunea Fatah-Hamas şi să profite de slăbiciunea islamiştilor.
Bombardamente israeliene în Fâşia Gaza, 10 iulie 2014 (JACK GUEZ/AFP/Getty Images)
Matei Dobrovie
16.07.2014

Uciderea celor trei studenţi israelieni a fost un pretext bun pentru ambele părţi să-şi atace adversarul. În jurul Hamas se strânge laţul pe fondul înrăutăţirii condiţiilor de viaţă din Gaza, iar gruparea islamistă încearcă să canalizeze nemulţumirile către duşmanul din afară. De partea sa, Israelul vrea să zădărnicească uniunea Fatah-Hamas şi să profite de slăbiciunea islamiştilor.

Numărul mare de rachete, aproape 700, trase de Hamas către Israel este dovada disperării grupării care încearcă să obţină câteva victorii de imagine pentru a face propria populaţie să uite de privaţiunile cu care se confruntă şi să se unească împotriva agresorului extern care o bombardează.

Pare foarte ciudat că Hamas a ales escaladarea având în vedere că Israelul are capacităţi militare net superioare, fapt dovedit şi de interceptarea majorităţii rachetelor islamiştilor de către sistemul de apărare antirachetă israelian Iron Dome. Gruparea care conduce Gaza nu are însă alternativă şi este cu spatele la zid. Prin înlăturarea Frăţiei Musulmane de la putere din Egipt de către armată, ea şi-a pierdut unul dintre principalii susţinători regionali. În plus, finanţele i s-au diminuat, astfel încât nici măcar funcţionarii nu mai pot fi plătiţi, iar blocada israeliană asupra Gazei devine sufocantă, mai ales că noile autorităţi egiptene distrug tunelurile subterane prin care erau aduse clandestin arme şi mărfuri în Fâşia Gaza.

Războiul cu Israelul este singurul mijloc de a distrage atenţia populaţiei de la problemele economice grave şi de a o solidariza împotriva ameninţării externe. Din acest punct de vedere, războiul va menţine Hamas la putere în enclava palestiniană. De suferit vor avea însă civilii nevinovaţi. Se ştie că Fâşia este una dintre cele mai dens populate zone din lume, iar bombardamentele israeliene nu pot să nu facă victime colaterale. Mai ales că Hamas îşi ascunde lansatoarele de rachete şi depozitele de arme în zone foarte populate pentru a-i folosi pe civili ca scuturi umane - o crimă odioasă.

Liderii Hamas acceptaseră în primăvară să relanseze procesul de reconciliere cu gruparea palestiniană Fatah, care conduce Cisiordania, în speranţa că relaţiile bune ale preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, cu SUA şi Egiptul vor desface laţul în care este prinsă Gaza. S-a ajuns până la urmă la un guvern comun palestinian, dar aşteptările Hamas nu s-au împlinit.

„Izolarea Gazei rămâne totală, iar situaţia socială s-a degradat foarte mult. În plus, oficialii israelieni au făcut tot ce au putut pentru a submina reconcilierea între Hamas şi Fatah şi au continuat să catalogheze Hamas drept organizaţie teroristă”, scrie Le Figaro. Ziarul francez observă că după uciderea celor trei studenţi israelieni, Israelul a atacat şi infrastructura Hamas din Cisiordania, arestând 300 de militanţi şi deputaţi.

Autorităţile israeliene s-au folosit de pretextul uciderii celor trei tineri pentru a încerca să blocheze uniunea politică Hamas-Fatah şi a profita de vulnerabilitatea Hamas, administrându-i lovitura decisivă. Israelul a refuzat permisul de tranzit pentru trei politicieni palestinieni din Gaza care voiau să treacă în Cisiordania pentru a deveni miniştri ai guvernului de uniune naţională. Iar SUA a anunţat că pactul Fatah-Hamas ar putea să afecteze ajutoarele promise Cisiordaniei şi Gazei de 440 de milioane de dolari anul acesta. UE, în schimb, salută reconcilierea inter-palestiniană şi organizarea de alegeri democratice în viitorul apropiat.

Israelienii par să-şi atingă ambele obiective, deoarece Mahmud Abbas a declarat că dacă se va dovedi că Hamas a comandat uciderile celor trei studenţi israelieni, coabitarea cu Hamas nu va putea continua. Totuşi uciderea unui număr tot mai mare de palestinieni în Gaza ar putea creşte mai degrabă solidaritatea Fatah-Hamas decât să ducă la dezbinare.

Egiptul condus de Sisi s-a arătat prea puţin dornic de a face pe mediatorul şi nu are relaţii privilegiate cu Hamas ca Frăţia Musulmană, pe care a alungat-o de la putere.

Deocamdată obiectivul principal al Israelului este să distrugă rachetele Hamas, dacă se poate doar din aer. Alternativa ar fi o amplă operaţiune terestră, ocuparea Gazei şi căutarea tuturor ascunzătorilor Hamas pentru a le face nevătămătoare. Totuşi israelienii ezită să treacă la o intervenţie on the ground care ar avea costuri mari financiare şi umane, mai ales că Hamas este mai bine dotată cu rachete antitanc şi alte arme, decât era la momentul lansării operaţiunii Cast Lead, scrie George Friedman de la Stratfor. Analistul mai observă că eforturile de mediere în noul conflict dintre Israel şi Hamas au fost şi mai slabe decât de obicei. Egiptul condus de Sisi s-a arătat prea puţin dornic de a face pe mediatorul şi nu are relaţii privilegiate cu Hamas ca Frăţia Musulmană, pe care a alungat-o de la putere.

Pe de altă parte, niciuna dintre părţi nu este avantajată de un armistiţiu. Israelul nu doreşte menţinerea actualului status quo în care Hamas îşi păstrează rachetele şi poate relua atacurile oricând, ba chiar poate obţine unele mai avansate. Cât despre Hamas, gruparea islamistă are nevoie de victime de partea duşmanului de moarte pentru a vinde acasă un succes de imagine care să distragă palestinienilor din Gaza atenţia de la problemele economice pe care Hamas n-a ştiut să le gestioneze.

Nu întâmplător acum, când Israelul s-a declarat pregătit pentru un armistiţiu, Hamas a refuzat. Gruparea a invocat faptul că mediatorii egipteni nu i-au consultat, ci au vorbit doar cu Mahmud Abbas. Mai mult, islamiştii au cerut ridicarea blocadei israeliene.

Natan Sachs, cercetător la Saban Center for Middle East Policy din cadrul Brookings, scrie în revista americană Foreign Policy că niciuna dintre părţi nu va câştiga însă din acest război de uzură şi vor exista multe victime colaterale nevinovate şi multă suferinţă.

Expertul susţine că niciuna dintre părţi n-a avut obiective clare în momentul lansării ostilităţilor. Hamas cere în prezent deschiderea trecătorii Rafah de la graniţa între Egipt şi Gaza şi eliberarea prizonierilor. De partea cealaltă, Israelul vrea să se asigure că va fi diminuată capacitatea Hamas de a lansa noi atacuri împotriva sa. Din moment ce tunelurile subterane sunt închise în prezent, este un moment prielnic pentru a lovi arsenalul Hamas cu acest scop.

Realitatea tristă este însă că de la începerea noului conflict Hamas-Israel până în prezent 190 de palestinieni au fost ucişi şi aproximativ 1.300 răniţi. 80% dintre ei sunt civili, potrivit ONU. Indiferent cine câştigă politic, nevinovaţii îşi pierd viaţa.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor