Ministrul britanic al Apărării demis pentru scurgeri de informaţii privind Huawei

Ministrul britanic al Apărării, Gavin Williamson, a fost demis miercuri de către premierul Theresa May ca urmare a unei anchete legate de scurgeri de informaţii cu privire la compania de telecomunicaţii chineză Huawei, potrivit Deutsche Welle.

Informaţiile respective, care au fost prezentate la o reuniune a Consiliului Naţional de Securitate, în 23 aprilie, s-au referit la posibila implicare a companiei Huawei în dezvoltarea reţelei 5G a Marii Britanii.

Într-o scrisoare adresată lui Williamson, May a afirmat că ancheta “oferă dovezi convingătoare care sugerează responsabilitatea dv. în dezvăluirea neautorizată” a acelor informaţii.

“Nu a fost identificată nicio altă versiune credibilă care să explice această scurgere [de informaţii]”, a adăugat May.

“Prin urmare, sunt îngrijorată de maniera în care v-aţi implicat în această investigaţie. [Ancheta] s-a efectuat în mod corect, cu deplina cooperare a altor participanţi din Consiliului Naţional de Securitate”, a scris May. “Toţi au răspuns la întrebări, au colaborat în mod potrivit, au furnizat cât mai multe informaţii posibile pentru a ajuta investigaţia şi şi-au încurajat personalul să facă la fel. Comportamentul dumneavoastră nu a fost la acelaşi standard precum al celorlalţi”. Câţiva politicieni din opoziţie au cerut ca acesta să fie cercetat penal.

La scurt timp după apariţia ştirilor, Williamson a publicat o declaraţie în care a negat orice implicare în scurgerea de informaţii şi a afirmat că o anchetă oficială “mi-ar fi confirmat poziţia”.

Guvernul britanic a anunţat că Penny Mordaunt îl va înlocui pe Williamson în funcţia de ministru al Apărării. Anterior, Mordaunt a îndeplinit funcţia de ministru al dezvoltării internaţionale şi este militar în rezervă în Marina Regală.

Scandalul privind scurgerea de informaţii legată de Huawei a afectat guvernul deja divizat al lui May şi a generat nemulţumiri în Parlament. Întâlnirile Consiliului Naţional de Securitate se desfăşoară în secret, şi miniştrii de rang înalt au acceptat să nu divulge informaţii prezentate în cadrrul reuniunilor, altfel riscă să fie judecaţi pe baza Legii secretelor oficiale.

Săptămâna trecută, mass media britanică a raportat că Consiliul a fost de acord să permită companiei Huawei să participe la dezvoltarea unora dintre aspectele noii reţele de comunicaţii wireless 5G a Marii Britanii.

Publicaţia The Daily Telegraph a susţinut că May a acceptat să permită companiei chineze să colaboreze la construirea unor elemente “neesenţiale” ale reţelei, precum antene.

Huawei se confruntă de ceva timp cu acuzaţii – în special din partea SUA – că ar avea legături cu autorităţile comuniste chineze şi că, de fapt, chiar ar spiona în numele acestora, deşi compania insistă că este independentă de guvernul de la Beijing. Un nou raport susţine că oficiali ai sectorului american de informaţii consideră că Huawei este finanţată de armata chineză şi că se pare că Ministerul chinez al Securităţii de Stat ar fi aprobat fonduri guvernamentale pentru compania hi-tech.

Anul trecut, SUA, Australia, Japonia şi Noua Zeelandă au interzis participarea companiei Huawei la contracte guvernamentale, invocând temeri legate de securitatea naţională, în timp ce alte ţări au afirmat că sunt la rândul lor îngrijorate de activităţile Huawei.

De asemenea, SUA încearcă să forţeze Uniunea Europeană să nu folosească tehnologie Huawei în reţelele 5G din cauza temerilor că acest lucru ar face ca cetăţenii şi guvernele să fie expuşi spionajului şi altor forme de atacuri cibernetice. Totuşi, Germania a refuzat până acum să interzică participarea Huawei la recenta licitaţie pentru construirea reţelei naţionale de 5G.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motiv de securitate.