Miniştrii NATO dau undă verde creării de noi centre de comandă. Prezenţa militară în Irak se va extinde

La convorbirile ce au avut loc timp de două zile în Bruxelles, miniştrii apărării din ţările NATO au aprobat crearea a două centre de comandă ca răspuns la ceea ce alianţa militară a numit a fi o “schimbare” în mediul securităţii.

Adresându-se la sfârşitul întâlnirii, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat joi că aliaţii au plănuit de asemenea să “extindă” prezenţa alianţei militare în Irak.

Miniştrii au aprobat, în prima zi, crearea a două noi centre de comandă cu scopul de a susţine deplasările rapide de trupe pe cuprinsul Europei şi de a proteja canalele maritime dintre continent şi America de Nord.

Unul dintre noile centre de comandă - proiectat pentru logistică, sprijin şi mobilitate militară - va permite alianţei să răspundă la crize “cu forţele potrivite, la locul potrivit, la momentul potrivit”, a afirmat Stoltenberg miercuri.

Miniştrii NATO au convenit de asemenea să creeze un nou centru pentru operaţiuni cibernetice cu scopul de a combate atacurile desfăşurate de hackeri militari, printre altele.

“Mediul securităţii în Europa s-a schimbat şi NATO răspunde”, a adăugat Stoltenberg.

De la sfârşitul Războiului Rece, alianţa s-a redus de la 22.000 de membri de personal care lucrau în 33 de centre, la mai puţin de 7.000 de membri în 7 centre.

La următoarea întâlnire din luna iunie, miniştrii NATO vor decide termenele limită necesare, locaţiile şi extinderea personalului.

Mişcarea are loc pe fondul deteriorării relaţiilor dintre Moscova şi NATO din cauza unor probleme precum anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014 şi sprijinul acordat de ruşi separatiştilor care controlează teritorii din estul Ucrainei. Războiul izbucnit în aprilie 2014 între forţele guvernamentale ale Kievului şi separatiştii pro-ruşi a provocat moartea a peste 10.000 de persoane până în prezent.

În plus, tensiunile au fost amplificate de acuzaţii privind activităţi cibernetice ostile din partea Rusiei şi a unor incidente aeriene şi maritime potenţial periculoase în ultimele câteva luni.

Stoltenberg a declarat joi că aşteaptă să se întâlnească cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la Conferinţa pentru Securitate din München, care are loc în perioada 16-18 februarie, precizând că “dialogul este important mai ales când tensiunile sunt la cote înalte”.

În privinţa Irakului, secretarul general a anunţat că miniştrii apărării au convenit să înceapă planificarea unei misiuni de pregătire a NATO.

“Intenţionăm de asemenea să ajutăm forţele irakiene să devină tot mai profesioniste” prin “crearea de academii şi şcoli militare specializate”, a menţionat el.

“Intenţionăm să amplificăm prezenţa NATO, dar nu facem planuri pentru o misiune de luptă. Putem avea un impact mare cu instructorii şi consilierii noştri, în cooperare deplină cu guvernul irakian, cu coaliţia globală şi cu alţi actori, precum ONU şi UE”, a precizat Stoltenberg.

De asemenea, miniştrii NATO s-au întâlnit în Bruxelles cu şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, pentru a discuta despre temerile legate de dublare după ce membrii blocului au acceptat în decembrie 2017 să dezvolte noi echipamente militare şi să îmbunătăţească cooperarea şi procesul decizional.

“Există o înţelegere clară de a include în documentele scrise ale UE faptul că apărarea comună este o misiune NATO şi doar o misiune NATO”, a declarat secretarul american al Apărării, Jim Mattis, la o conferinţă de presă ce a avut loc în Bruxelles.