Mii de greci protestează împotriva deciziei BCE de a pune la zid băncile elene

Mii de oameni s-au adunat joi seara în faţa Parlamentului elen pentru a susţine eforturile noului guvern de a renegocia împrumuturile internaţionale acordate Greciei şi de a suspenda măsurile de austeritate.

Răspunzând la un apel lansat pe reţelele sociale, cei 5.000 de manifestanţi, conform estimărilor poliţiei, au stat în linişte în Piaţa Syntagma, scena unor proteste violente în 2012, când a fost apogeul crizei economice elene.

“Este prima demonstraţie în favoarea unui guvern grec. În cele din urmă avem un guvern care îşi respectă promisiunile făcute în campania electorală şi apără interesele ţării noastre”, a declarat Telemaque Papatheodorou, un inginer de 30 de ani, pentru AFP.

Protestul a fost organizat după decizia de miercuri a Băncii Centrale Europene (BCE) de a restrânge mecanismele de finanţare pentru băncile greceşti.

Într-o declaraţie făcută miercuri seara, BCE a declarat că nu va mai permite băncilor greceşti să folosească obligaţiunile guvernamentale ca garanţie pentru noi împrumuturi, privând băncile de o sursă esenţială pentru finanţare.

Datoria publică a Greciei este plasată în categoria "junk", astfel că BCE a oferit ţării un avantaj prin renunţarea la cerinţa ca obligaţiunile guvernamentale să fie evaluate ca recomandate pentru investiţii, cu scopul de a obţine finanţare ieftină din partea instituţiei europene, relatează MarketWatch.

Una dintre condiţiile puse de BCE pentru a acorda acest sprijin Greciei a fost ca guvernul de la Atena să respecte programul de salvare convenit cu creditorii internaţionali.

“Decizia Consiliului Guvernatorilor se bazează pe faptul că nu se poate presupune în acest moment că revizuirea programului va fi îndeplinită cu succes”, s-a arătat în comunicatul BCE care anunţa decizia de a strânge laţul în jurul băncilor elene.

De asemenea, Germania menţine o poziţie fermă împotriva eforturilor guvernului de extremă stânga al premierului Alexis Tsipras de a restructura imensa sa datorie şi de a uşura anii de măsuri dure de austeritate.

“Decizia BCE scoate la iveală presiunea aplicată asupra Greciei dar aceasta nu este nimic în comparaţie cu problemele pe care le înfruntă oamenii care nu au ce mânca sau se sinucid”, a declarat avocata Dimitra Spyridopoulou.

Unul dintre primele acte ale noului guvern a fost ca săptămâna trecută să oprească o serie de privatizări impuse ca parte a programului de salvare financiară a Greciei în valoare de 240 de miliarde de euro – bani împrumutaţi de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE), aşa zisa troikă.

De asemenea, aproximativ 500 de oameni s-au adunat joi seara şi la Salonic, cel de-al doilea oraş al Greciei, afişând bannere pe care erau scrise mesaje precum “Spunem NU şantajului” din partea BCE.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.