Merkel recunoaşte zonele no-go din Germania. Promite să facă ceva

După ce conservatorii germani au convenit să coopereze cu social democraţii (SPD) pe mai multe impasuri politice, cancelarul german Angela Merkel a acordat un interviu canalului de televiziune german RTL Aktuell unde a abordat mai multe aspecte politice, inclusiv recunoaşterea extinderii aşa-ziselor zone interzise accesului (zone no-go) pe teritoriul Germaniei şi a necesităţii de a face ceva în această privinţă.

Pe fondul intensificării infracţiunilor comise de refugiaţi, oficialii germani au recunoscut încet impactul negativ al fluxului de imigranţi acceptaţi în ţară după destabilizarea Libiei şi a altor regiuni similare – mergând până într-acolo încât să ofere mii de euro solicitanţilor de azil respinşi.

Referindu-se la menţinerea siguranţei în Germania, Merkel a afirmat: “Consider că asigurarea securitaţii interne este o îndatorire a statului, statul are monopolul asupra puterii, statul trebuie să se asigure că cetăţenii au acest drept [la securitate internă] ori de câte ori se întâlnesc şi se mişcă într-un spaţiu public”.

Apoi, Merkel a discutat despre politica germană a “toleranţei zero” în ceea ce priveşte securitatea internă:

“Acest lucru înseamnă, de exemplu, că nu ar trebui să existe zone no-go, că nu pot exista locuri unde nimeni nu îndrăzneşte să meargă, şi [totuşi] există astfel de spaţii şi trebuie să le numeşti ca atare şi să faci ceva în privinţa lor. Şi cred că Thomas de Maiziere a făcut o treabă foarte bună ca ministru de Interne, dar noi am declarat de asemenea că dorim o lege poliţienească model, nu putem accepta diferite standarde de securitate în diferite state şi acest lucru trebuie să fie cât mai apropiat posibil”.

Publicaţia germană Bild şi revista Focus, printre altele, au identificat peste 40 de “zone problematice") pe teritoriul Germaniei. Aceste zone – cu numeroşi imigranţi, cu nivele ridicate de şomaj şi dependenţă cronică de ajutoare sociale – au devenit, în combinaţie cu decăderea urbană, incubatoare pentru anarhie.

Într-un articol, Bild a descris aceste zone ca fiind “ghetouri în extindere, societăţi paralele şi zone no-go”. Ele includ: Berlin-Neukölln, Bremerhaven-Lehe/Bremen-Huchting, Koln-Chorweiler, Dortmund-Nordstadt, Duisburg-Marxloh, Essen-Altenessen, Hamburg-Eidelstedt, Kaiserslautern-Asternweg, Mannheim-Neckarstadt West şi Pforzheim-Oststadt.

Problema zonelor no-go este în special acută în Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land german. Potrivit Rheinische Post, zonele problematice din acest land includ: Aachen, Bielefeld, Bochum, Bonn, Bottrop, Dorsten, Duisburg, Düsseldorf, Essen şi alte câteva oraşe.

“În Berlin sau în nordul oraşului Duisburg există cartiere unde colegii cu greu îndrăznesc să oprească un automobil, pentru că ştiu că vor fi înconjuraţi de 40 sau 50 de bărbaţi”. Aceste atacuri reprezintă o “provocare deliberată a autorităţii statului, atacuri în care făptaşii manifestă dispreţ faţă de societatea noastră”, a declarat Rainer Wendt, preşedintele Sindicatului Poliţiei Germane.

Duisburg, un oraş cu o populaţie totală de aproximativ 500.000 de locuitori, este căminul a aproximativ 60.000 de turci musulmani, devenind astfel unul dintre cele mai islamizate oraşe ale ţării. Totuşi, în ultimii câţiva ani, mii de bulgari şi români (inclusiv ţigani Sinti şi romi) au inundat Duisburg, creând un centru etno-religios volatil.

Deci, în timp ce europenii au fost înşelaţi să accepte o armată de imigranţi sub forma unui efort umanitar, lideri liberali ai Uniunii Europene au ajuns în cele din urmă să accepte faptul că amplificarea criminalităţii asociată cu noii lor “vecini” nu va fi acceptată de populaţiile locale.

Şi, în timp ce UE a criticat Polonia, Ungaria şi Bulgaria pentru că nu acceptă imigranţi, Germania abordează în cele din urmă zonele “no-go” care au făcut ca viaţa să devină un calvar pentru cetăţenii germani care îndrăznesc să intre acolo.