Merkel: Berlinul exclude reducerea datoriei elene dar acceptă alte forme de uşurare a acesteia

Cancelarul german Angela Merkel a respins încă o dată propunerile pentru reducerea unei părţi din datoria Greciei, dar a dat asigurări că Berlinul susţine un plan de rambursare flexibil pentru ţara împovărată de datorii.

“Nu poate avea loc o reducere clasică a datoriei – ştergerea a 30 până la 40% din datorie – într-o uniune monetară”, a declarat duminică Merkel într-un interviu cu postul de televiziune german ARD, adăugând că Grecia a primit alte forme de uşurare a datoriei în anii trecuţi, precum “reduceri din partea creditorilor privaţi, prelungirea termenelor de rambursare şi rate ale dobânzii mai mici.”

Germania ar putea discuta din nou posibilităţile de uşurare a datoriei în acelaşi sens, a susţinut Merkel, notând că acest lucru ar putea avea loc doar după ce sunt stabilite detaliile noului pachet de salvare financiară (bailout), în valoare de 86 miliarde de euro.

Guvernul grec, într-un decret emis sâmbătă, a menţinut limita retragerilor zilnice de numerar la 60 de euro dar a adăugat o limită săptămânală, însemnând că, începând de astăzi, o persoană care nu îşi retrage acea sumă într-o zi anume, poate retrage a doua zi 120 de euro, şi aşa mai departe, până la 420 de euro într-o săptămână.

“Aceea nu este o viaţă normală, aşadar trebuie să negociem rapid” în cadrul discuţiilor viitoare asupra celui de-al treilea program european de bailout, a declarat Merkel.

Grecia a decis să închidă băncile în 29 iunie pentru a împiedica o prăbuşire totală a sistemului bancar.

Merkel a mai declarat că orice discuţie despre o posibilă ieşire a Greciei din zona euro (Grexit) este exclusă. Vineri, cancelarul a declarat legiuitorilor germani care susţin Grexitul că acest scenariu ar duce la un “haos previzibil”.

Cel mai recent sondaj de opinie asupra noului acord planificat între Grecia şi creditorii europeni arată că 56% dintre germani se opun acestuia, dintre care 23% au adoptat o poziţie dură faţă de Grecia şi au considerat că acordul este unul “foarte prost”.

Desfăşurat de YouGov Market Research Company, sondajul mai arată că doar 29% dintre cetăţeni au dat acordului un calificativ pozitiv per ansamblu, în timp ce 27% consideră că acordul este “mai degrabă pozitiv”. Doar 2% au susţinut acordul este “foarte pozitiv”.

Liderii europeni au apreciat în mare parte faptul că Grecia a acceptat măsurile de austeritate dure impuse de creditorii internaţionali ca o condiţie pentru primirea unui al treilea program de salvare financiară şi pentru ca Atena să poată rămâne în zona euro.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, în valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul banilor, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat nemulţumiri în rândul populaţiei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.