Medvedev promite un răspuns asemănător în caz de noi sancţiuni împotriva Rusiei

Premierul rus Dmitri Medvedev a avertizat oficialii UE că, dacă decid să intensifice regimul de sancţiuni aplicate împotriva Rusiei, în mod inevitabil, Rusia va da un răspuns echivalent, susţine agenţia rusă de ştiri RT.

“Partenerii noştri din Uniunea Europeană se vor întâlni în luna iulie pentru a lua o serie de decizii. Dacă ei decid să aplice noi sancţiuni împotriva Rusiei, atunci vom da un răspuns simetric. Dacă nu vor face acest lucru, atunci vom rămâne pe poziţiile în care ne aflăm acum”, a declarat premierul rus marţi.

Adjunctul lui Medvedev, Arkadi Dvorkovici, a declarat, tot marţi, că Moscova ar putea ridica embargoul asupra produselor alimentare provenite din anumite ţări dacă Occidentul ridică, la rândul său, sancţiunile sale împotriva Rusiei.

“Dacă Occidentul nu renunţă la sancţiuni, atunci embargoul nu va fi ridicat; cu siguranţă nu avem motive să o facem”, a adăugat Dvorkovici. Oficialul rus a notat că ar putea avea loc câteva ajustări selective dar că nu sunt planificate deciziile radicale.

Rusia a interzis în august 2014 importurile agricole din ţările care au impus sancţiuni împotriva Moscovei. În prezent, restricţiile vizează importurile de carnea brânză, lapte, fructe şi legume din SUA, ţările UE, Australia, Canada şi Norvegia. Embargoul a fost introdus pentru un an, cu posilibitatea de a fi prelungit dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte – cu alte cuvinte, dacă UE nu îşi ridică sancţiunile împotriva Rusiei.

Înaintea instituirii embargoului, circa 6.000 de companii europene exportau în Rusia produse agroalimentare, acestea fiind înlocuite în prezent de societăţi din Asia, Africa şi America Latină, dar şi din ţări europene care nu sunt membre ale UE, cum este Serbia, susţine Agerpres.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia îi susţine pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Moscova.

De fapt, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă. Totuşi, în 16 mai forţele ucrainene au capturat doi luptători ruşi în regiunea separatistă Lugansk care au confirmat ulterior că activau în trupele ruseşti şi că se aflau în misiune pe teritoriul ucrainean în momentul capturării lor.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.100 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.