Manifestanţii macedoneni iau cu asalt clădirea prezidenţială
alte articole
Conform presei locale, atmosfera a devenit tensionată în capitala macedoneană Skopje miercuri noaptea, după ce mii de manifestanţi au ieşit pe străzi pentru a doua zi consecutiv, cerând demisia preşedintelui Ivanov.
Demonstraţia, la care erau prezente câteva sute de oameni, a început cu scandarea unor lozinci precum “Demisia acum” dar, treptat, s-a transformat într-un marş în centrul oraşului la care au participat mii de persoane.
După izbucnirea ciocnirilor violente cu forţele de ordine, o parte dintre manifestanţi au năvălit în clădirea prezidenţială, au spart geamuri şi au dat foc mobilierului.
Un purtător de cuvânt al poliţiei macedonene, Toni Angelovski, a declarat pentru AFP: “12 oameni au fost arestaţi şi un jurnalist a fost rănit”.
Protestele au izbucnit după ce preşedintele Ivanov a anunţat că va bloca procedurile legale împotriva fostului premier Nikola Gruevski care a fost implicat în monitorizarea convorbirilor a aproximativ 20.000 de persoane, inclusiv politicieni şi jurnalişti.
Opoziţia a publicat în februarie 2015 un număr mare din presupuse interceptări de convorbiri telefonice, susţinând că acestea sunt o dovadă că statul controlează reporteri, judecători şi oficiali publici şi manipulează rezultatele electorale.
Totuşi, guvernul macedonean a declarat că nu au fost comise ilegalităţi şi, în schimb, a înregistrat acuzaţii penale împotriva principalului lider al opoziţiei, Zoran Zaev, acuzându-l de “spionaj” şi că încearcă să “destabilizeze” fosta republică iugoslavă, care aspiră să adere atât la UE cât şi la NATO.
Într-un discurs televizat, Ivanov a declarat marţi că suspendă procedurile legale împotriva politicienilor implicaţi în scandal “pentru a pune capăt acestei crize politice” înaintea alegerilor planificate pentru luna iunie.
El a graţiat 56 de persoane atât din partidele de guvernament cât şi din opoziţie, susţinând că este nevoie de o reconciliere naţională.
Ţara balcanică este de asemenea în prima linie de luptă în criza europeană a refugiaţilor şi a fost intens criticată pentru că a recurs la forţă excesivă pentru a împiedica refugiaţii şi migranţii să treacă ilegal graniţa cu Grecia.
