Manifestanţii din Hong Kong pun capăt asediului “ilegal” al unei secţii de poliţie

Un manifestant aruncă un ou către sediul poliţiei din Hong Kong în timpul unui protest, 21 iunie 2019
Un manifestant aruncă un ou către sediul poliţiei din Hong Kong în timpul unui protest, 21 iunie 2019 (Eduardo Leal/Bloomberg/Getty Images)

Deşi preşedintele chinez Xi Jinping pare să fi deviat cu succes atenţia de la Hong Kong prin vizita sa în Coreea de Nord şi prin relaxarea neaşteptată a situaţiei cu SUA, manifestanţii din Hong Kong au continuat săptămâna trecută să iasă în stradă pentru a cere demisia şefului executiv al oraşului Carrie Lam, care a vrut să promoveze rapid un proiect de lege privind extrădarea, în baza căruia atât rezidenţii fostei colonii britanice cât şi cei care s-ar afla temporar în oraş ar putea fi judecaţi în tribunale controlate de Partidul Comunist Chinez, potrivit Zero Hedge. Ca urmare a presiunilor, Lam a suspendat proiectul, dar nu a renunţat la el în totalitate.

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 22 iunie, ultimele câteva sute de manifestanţi care au menţinut timp de câteva ore un asediu asupra principalei secţii de poliţie din Hong Kong s-au dispersat după ce poliţia a intervenit pentru a întrerupe protestul.

Potrivit AP, poliţia a curăţat străzile de barierele ridicate de manifestanţi pentru a bloca traficul în centrul financiar asiatic şi doar câteva grupuri, formate în principal din tineri, au mai rămas pe străzi. Unii au dormit în faţa sediului Consiliului Legislativ.

În jurul sediului poliţiei, manifestanţi cu măşti şi căşti, îmbrăcaţi în negru, au acoperit camerele de supraveghere, au baricadat drumuri şi au aruncat cu ouă asupra clădirii şi au mâzgălit-o cu graffiti. În plus, manifestanţii au îndreptat laser pointer-e către ochii poliţiştilor.

În 16 iunie, aproximativ 2 milioane de cetăţeni ai Hong Kong-ului, peste un sfert din populaţia oraşului, au ieşit în stradă pentru a participa la cel mai mare protest de până acum împotriva proiectului de lege privind extrădarea. Acest protest a avut loc după ce Lam a retras pe termen nelimitat proiectul din dezbateri, fiind foarte posibil ca acest proiect să nu mai fie repus pe agendă până la sfârşitul mandatului ei.

Totuşi, pentru mii de persoane care se tem de influenţa tot mai mare a Beijingului în Hong Kong, retragerea proiectului din dezbateri nu este suficientă. Mulţi doresc acum ca Lam – care se bucură de sprijinul liderilor comunişti din China – să demisioneze, să renunţe în mod oficial la proiectul de lege privind extrădarea, în loc să aştepte până la sfârşitul sesiunii legislative ca proiectul să nu mai fie luat în considerare. De asemenea, ei doresc ca poliţia să îi elibereze pe toţi cei arestaţi în timpul protestelor. Într-unul dintre proteste, în 12 iunie, mii de persoane au decis să înconjoare Complexul Consiliului Legislativ, rezultând în zeci de răniţi după ce poliţia a folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a opri manifestanţii să intre în clădire.

La protestul de vineri noapte au fost prezente aproximativ 50.000 de persoane, potrivit Bloomberg. În momentul dispersării lor, în jurul orei locale 3 a.m., doar câţiva au mai rămas pe stradă.

Poliţia a susţinut, într-o declaraţie, că a manifestat “cea mai mare toleranţă” faţă de protestatari, însă a criticat mulţimile de oameni pentru utilizarea unor metode “ilegale, iraţionale şi absurde”.

Opozanţii proiectului de lege se tem că acesta, care va permite Hong Kong-ului să încheie acorduri unice cu China continentală şi alte jurisdicţii, va distruge zidul legislativ care separă sistemul de justiţie al oraşului de cel al regimului comunist din Beijing. Diverse grupuri de afaceri au susţinut că oraşul îşi va pierde atracţia de centru financiar, iar critici ai Partidului Comunist Chinez sunt îngrijoraţi că vor fi expuşi judecării în tribunalele comuniste chineze.

În timp ce Beijingul şi-a exprimat susţinerea pentru proiectul de lege, câteva guverne occidentale şi-au exprimat îngrijorarea că acesta ar putea submina cadrul legal denumit "o ţară, două sisteme" care a garant libertatea de exprimare, existenţa pieţelor capitaliste şi a tribunalelor independente în Hong Kong după returnarea acestuia Chinei în 1997. Politicienii americani au ameninţat că vor reconsidera statutul special al oraşului, statut care a susţinut un comerţ în valoare de 38 miliarde de dolari în 2018.

Proiectul de lege privind extrădarea face parte dintr-o serie de măsuri impuse de preşedintele chinez Xi Jinping despre care susţinătorii democraţiei au declarat că au erodat autonomia Hong Kong-ului. Lam, care a fost selectată de un comitet alcătuit din 1.200 de membri, majoritatea loiali Beijingului, s-a chinuit să îşi convingă criticii că proiectul a fost propria ei iniţiativă şi nu rezultatul unui ordin venit direct de la Partid.

Conform noului proiect legislativ, rezidenţii din Hong Kong, precum şi cetăţenii străini şi chinezi care trăiesc sau călătoresc prin oraş, pot fi extrădaţi în China, permiţând astfel regimului comunist de la Beijing să obţină controlul asupra unui mare număr de activişti pro-democraţie.

Pentru moment oraşul Hong Kong nu poate extrăda transfugii chinezi care sunt urmăriţi în China, din cauza modelului de guvernare pe care Beijingul s-a obligat să-l urmeze - numit "o ţară, două sisteme", şi care permite libertăţi şi drepturi care în China nu există.