Macron înfruntă un vot de neîncredere. Manifestanţii resping “fărâmiturile” economice

Majoritatea cetăţenilor francezi nu sunt mulţumiţi de noile politici economice prezentate de preşedintele Emmanuel Macron în această săptămână şi susţin că protestele Vestelor Galbene ar trebui să continue, potrivit unui nou sondaj, susţine site-ul de ştiri Zero Hedge.

Potrivit sondajului realizat de Odoxa, 59% dintre francezi susţin că Macron nu este credibil, chiar dacă propunerile lui sunt considerate satisfăcătoare, precizează publicaţia Le Figaro. Doar 21% dintre cetăţeni consideră că noile politici ale lui Macron sunt convingătoare.

Pe când Macron ar fi eşuat să atragă sprijinul cetăţenilor, majoritatea celor intervievaţi de Odoxa au fost de acord cu propunerile specifice: 61% au favorizat creşterea salariului minim pe economie cu 100 de euro, 55% au apreciat bonusurile de sfârşit de an neimpozabile şi 85% au susţinut lipsa taxelor în cazul plăţilor pentru orele suplimentare de lucru.

De asemenea, 54% dintre persoanele intervievate au considerat că protestele Vestelor Galbene ar trebui să continue.

Mulţi membri ai mişcării Vestele Galbene au respins propunerile lui Macron, potrivit European-Views.

“Macron încearcă să aterizeze în picioare însă noi vedem că nu este sincer, că este doar praf în ochi”, a afirmat Jean-Marc, mecanic auto, în timpul unei adunări a Vestelor Galbene în oraşul sudic Le Boulou.

“Poate dacă Macron ar fi ţinut acest discurs cu trei săptămâni în urmă ar fi liniştit mişcarea, însă acum este prea târziu. Pentru noi, discursul său este fără sens”, a afirmat Gaetan, în vârstă de 34 de ani, un membru al mişcării, făcând referire la discursul susţinut luni de liderul francez după cele patru weekend-uri consecutive de proteste violente.

În plus, Macron se confruntă joi, în Parlamentul ţării, cu un vot de neîncredere, după ce parlamentari de centru-stânga s-au opus preşedintelui.

Aproximativ 4.100 dintre cei 4.523 de manifestanţi arestaţi începând cu 17 noiembrie, când a început valul de proteste masive de pe cuprinsul ţării, au fost aruncaţi în spatele gratiilor, potrivit reţelei de televiziune BFM, citând surse ale poliţiei. Aproximativ 2.000 dintre cei deţinuţi au fost arestaţi în timpul protestelor de sâmbăta trecută, numite de manifestanţi Actul IV, potrivit Ministerului de Interne. Jumătate dintre arestările de sâmbătă, adică 1.082, au avut loc în Paris.

Detenţiile de 48 de ore au fost criticate, fiind considerate a fi o încălcare a dreptului cetăţenilor de a demonstra.

Totuşi, protestele din ultimele săptămâni au devenit violente în multe situaţii, iar unii manifestanţi au incendiat automobile, au distrus vitrine, au vandalizat Arcul de Triumf din Paris, au provocat blocaje rutiere în diverse locuri din ţară şi s-au ciocnit violent cu forţele de poliţie, care au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa unele proteste.

Protestele au izbucnit iniţial din cauza propunerii lui Macron de a creşte taxa pe carburanţi, însă ulterior acestea s-au transformat într-o mişcare împotriva preşedintelui, care se confruntă cu o criză majoră în ceea ce priveşte popularitatea sa.