Franţa: Peste 1.200 de “veste galbene” arestate după ultimele proteste

Preşedintele Emmanuel Macron se va adresa luni poporului francez după patru săptămâni de proteste care au zguduit ţara. Tulburările declanşate de propunerea de creştere a tarifului la carburanţi s-au transformat într-o revoltă generală anti-guvernamentală.
Proteste violente la Arcul de Triumf din Paris (Getty Images)
Andrei Popescu
10.12.2018

Autorităţile franceze au declarat duminică faptul că au arestat peste 1.700 de persoane după protestele anti-guvernamentale ce au avut loc sâmbătă la nivel naţional în cadrul mişcării “vestelor galbene”, în timpul cărora au fost provocate mari pagube, în special în Paris, potrivit Deutsche Welle.

Ministerul de Interne a precizat că 1.220 dintre cei arestaţi rămân în custodia autorităţilor.

Protestele de sâmbătă au fost denumite de vestele galbene Actul IV.

Ministrul de Interne, Cristophe Castaner, a declarat că 135 de persoane au fost rănite în Paris, după ce manifestanţii s-au ciocnit cu poliţia, care a folosit gaze lacrimogene. El a estimat că numărul manifestanţilor din Paris a fost de 10.000, iar în restul ţării de 125.000.

Mass media locală a raportat că numărul răniţilor este de 264, dintre care 39 de membri ai forţelor de securitate. Pentru a face faţă protestelor de sâmbătă, guvernul francez a desfăşurat în ţară aproximativ 89.000 de poliţişti.

Macron vs. naţiunea

Mişcarea “vestelor galbene”, numită după culoarea vestelor rutiere purtate de manifestanţi, a început în urmă cu o lună sub forma unor proteste împotriva propunerii de creştere a taxei la carburanţi, însă de atunci s-a dezvoltat într-o furie generale faţă de costurile ridicate de trai şi faţă de preşedintele Emmanuel Macron, văzut de unii ca fiind un elitist şi poreclit “preşedintele celor bogaţi”.

Decizia luată de guvern în urmă cu câteva zile de renunţare la propunerea de creştere a taxei la carburanţi nu a avut efectul scontat, acela de a calma furia manifestanţilor, care continuă să ceară demisia lui Macron, alături de alte cereri.

Macron, care până acum a vorbit puţin despre proteste, urmează să se adreseze naţiunii luni, la ora locală 8:00 p.m. cu scopul de a reduce tensiunile.

Totuşi, el se va consulta în această dimineaţă cu oficiali naţionali şi locali.

Macron a fost criticat dur pentru faptul că a menţinut tăcerea în timpul celor patru săptămâni tensionate şi a fost sub presiune pentru a anunţa măsuri concrrete de calmare a protestelor.

De la izbucnirea mişcării vestelor galbene, Macron şi-a exprimat pe Twitter aprecierea pentru actiunile poliţiei pe durata protestelor, însă până acum el nu s-a adresat populaţiei.

Ciocniri între manifestanţi şi poliţie au avut loc şi în alte oraşe franceze, precum Marsilia, Toulouse şi Bordeaux, precum şi în Belgia. Manifestanţii de la graniţa franco-italiană au provocat blocaje rutiere masive de ambele părţi ale frontierei.

Pagube ample

În Paris, sâmbătă, au fost incendiate automobile şi au fost sparte vitrine de magazine, autorităţile precizând că pagubele provocate au fost mult mai mari decât în protestele din 1 decembrie.

Protestele vor avea un impact grav asupra economiei franceze, a afirmat duminică ministrul de Finanţe.

“Trebuie să ne aşteptăm la încetinirea creşterii economice la sfârşitul anului din cauza protestelor desfăşurate de vestele galbene”, a declarat Bruno Le Maire.

Turnul Eiffel şi Muzeul Luvru au fost redeschise duminică, după ce au fost închise în ziua precedentă din cauza protestelor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor