Lussebullar, delicioasele brioşe suedeze cu şofran din tradiţia nordică [video]

Lussebullar
Lussebullar (screenshot via Youtube)

Nu ştiu dacă cunoaşteţi aceste dulciuri suedeze numite Lussebullar, Lussekatter sau Saffransbullar. Sunt dulciuri care se fac şi se mănâncă în preajma zilei de Sfânta Lucia, pe 13 decembrie. Lussebullar sunt de origine germană, dar fac parte din tradiţia suedeză încă din 1600.

Lussebullar, între folclor şi legendă

13 decembrie este o dată foarte specială pentru suedezi: o sărbătoresc pe Sfânta Lucia şi tradiţia spune că, încă de dimineaţă, sfânta apare în case şi în locurile publice îmbrăcată complet în alb, cu o coroană de lumânări pe cap, purtând pe o tavă cafea şi aceste brioşe dulci. În jurul ei, fete îmbrăcate în alb şi băieţi îmbrăcaţi în spiriduşi, cu pălării înalte, albe şi aurii, de formă conică, fiecare ţinând în mână câte o lumânare, cântă cântece tradiţionale, luminând cea mai întunecată zi din an.

În Suedia este o zi specială chiar şi din punct de vedere culinar, Sfânta Lucia având propria particularitate: pe 13 decembrie, reţeta prin excelenţă este Lussebullar, un fel de brioşe cu şofran, cu o formă recognoscibilă de "S", dulci, dar nu prea dulci, moi şi de un galben strălucitor, caracterizate de două boabe de stafide sultanina plasate pe ochiul "S"-ului la ambele capete.

În mod tradiţional, în Suedia, fiica cea mai mare era cea care le servea la micul dejun familiei, purtând şi o coafură specială care evocă lumina. Referirea la luminozitate revine în timpul sărbătorilor şi, într-adevăr, potrivit uneia dintre versiunile care relatează povestea acestei prăjituri, numele se referă tocmai la lumină, împreună cu referirea la feline (katt) ale căror cozi ar fi evocate de forma încolăcită.

Ingrediente pentru 12 Lussebullar

500 g de făină 00

80 g de zahăr pudră

½ linguriţă de praf de şofran

200 ml lapte

70 g unt

2 ouă

7 g drojdie uscată activă

1 vârf de cuţit de sare

24 stafide (sultane)

Procedură

Se încălzeşte laptele cu şofranul: nu trebuie să fiarbă, ci doar să se încălzească. Se adaugă untul (când cratiţa este încă pe foc) şi se topeşte. Între timp, se combină ingredientele uscate (făină, zahăr, drojdie, sare) într-un castron şi se amestecă. Se toarnă în centru un ou bătut şi amestecul de lapte şi şofran. Se frământă timp de aproximativ zece minute, până când aluatul este neted şi elastic (sau se foloseşte aparatul de frământat ca în videoclipul de mai sus). Se acoperă cu un prosop de bucătărie şi se lasă să se odihnească timp de aproximativ o oră într-un loc uscat şi cald.

După o oră, aluatul va fi crescut: se împarte în 12 bucăţi şi se frământă fiecare bucată în formă de cârnat, îndoind capetele în formă de “S”. Se pun pe o tavă de copt tapetată cu hârtie de copt, se acoperă cu o cârpă uşor umedă şi se lasă să se odihnească încă o oră. Se bate al doilea ou şi se unge suprafaţa brioşelor, apoi se aşază o sultană în centrul "buclei" formate de “S”. Se coc în cuptor static la 180°C timp de aproximativ 15 minute (depinde de cuptorul fiecăruia) şi se lasă să se răcească înainte de a fi servite.

Notă: Acesta nu este un proces complicat, dar dozajul ingredientelor poate fi uşor diferit de la o reţetă la alta, deoarece unii oameni preferă brioşele mai uscate, alţii mai umede, unii mai groase şi alţii mai pufoase. Vor trebui făcute câteva experimente până când se ajunge la consistenţa preferată, dar, în opinia noastră, cea ideală este aceasta.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură