(Lipsa)de perspectivă a economiei româneşti

Dezbaterea cu tema o ”Perspectiva economiei româneşti. Mugur Isărescu şi invitaţii” a fost încă una dintre discuţiile în care se enumeră tarele economiei româneşti, capcanele şi provocările. Perspectivele noi şi soluţiile au cam lipsit, fiind suplinite de aceleaşi concepte seci şi goale gen creştere sustenabilă inclusivă, cât şi eterna (lipsă de) competitivitate.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a subliniat că România are nevoie de o creştere economică sustenabilă şi incluzivă care să creeze locuri de muncă. ”Trebuie să punem accentul pe resursele interne. Nu doar pe cele naturale, ci şi pe cele umane. Mai avem nevoie de o soluţie la problema scăderii numărului de contribuabili în raport cu creşterea numărului de pensionari”, a declarat Isărescu. În opinia sa, ”munca, munca şi productivitatea sunt secretul reuşitei iar aproape tot deficitul bugetar vine de la bugetul de pensii, iar asta e o problemă”.

Guvernatorul Băncii Naţionale a mai pledat pentru o creştere economică de 4%, finalizarea infrastructurilor din România, ”nu numai infrastructurile de transport, ci şi cele din sănătate şi resurse umane şi pentru stabilitate economică”. ”Primul accent ar fi exact această macrostabilitate pentru că niciodată nu am dus-o la sfârşit sau, chiar dacă am dus-o, imediat am încălcat-o. Nu trebuie să ne mai atingem de compactul fiscal, ci să respectăm ceea ce înseamnă stabilitatea. Lipsa de macrostabilitate atacă democraţia. Vii după un dezechilibru major cu măsuri de austeritate - ăsta este un atac la democraţie”, a mai explicat Isărescu.

În privinţa viitorului economiei româneşti, guvernatorul consideră că forţa de muncă va fi un factor esenţial al creşterii economice, la fel ca şi ”economisirea internă sau alte active precum pământul, chiar dacă drepturile de proprietate încă sunt neclare”. ”Sper că vom învăţa, o dată pentru totdeauna, că, dacă accelerăm creşterea economică dincolo de un nivel sustenabil în perioadele preelectorale nu facem decât să grăbim declinul în perioada post electorală. Trebuie ca această ţară să vrea un ciclu lung de dezvoltare cu cât mai puţine declinuri. Mai bine să avem 4% dacă acesta este potenţialul economiei româneşti pe an, nu 7%, dar să fie pe vreo 10-12 ani”, a concluzionat Isărescu.

La rândul său, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), a afirmat că ”creşterea economică este rezultatul unei combinaţii de politici economice cu iniţiativa privată. În opinia sa, statul trebuie să gestioneze eficient participaţiile în companiile de stat pe care le mai deţine şi bunurile şi serviciile de natură fizică şi de natură umană. Mai mult, el trebuie să sprijine acţiunile antreprenoriale prin diversificarea schemelor de ajutor de stat. ”Pentru a-şi realiza asigurarea celor trei mari direcţii - a mixului economic, gestionarea activului şi sprijinirea antreprenoriatului - statul trebuie să aibă la dispoziţie un flux predictibil de resurse financiare, pentru că altfel nu are credibilitate. Acest flux se poate asigura numai printr-o disciplină fiscală bazată pe o legislaţie fiscală şi financiar-contabilă din care să fie eliminate ambiguităţile şi breşele existente în cadrul juridic”, a concluzionat Georgescu.

Cristian Popa, viceguvernator al BNR, a susţinut că principala provocare economică este realizarea unui proces de convergenţă nominal şi real în România. În opinia sa, ”trebuie să ne menţinem activele câştigate: stabilitatea şi consolidarea fiscală pentru că ambele s-au realizat cu mari eforturi şi reprezintă o temelie pe care putem construi”. Popa pledează pentru reformele structurale ”care pot face economia mai rezistentă la şocuri şi PIB-ul nominal mai puţin supus unor constrângeri”. Viceguvernatorul mai sesizează că ”rata de participare a forţei de muncă e foarte scazută. În plus, mai avem o provocare legată de modul în care o creştere de durată nu se poate face fără a se acorda o importanţă activităţilor economice din mediul rural. Nu numai agriculturii, ci şi serviciilor”.

Modificarea contextului global

La rândul său, economistul Daniel Dăianu a insistat pe faptul că discuţia trebuie să plece de la modificarea radicală a contextului global. ”Creşterea economică este mult mai slabă. Am avut în ultimii ani o perioadă a constrângerilor bugetare slabe - creditul foarte uşor de luat, accente protecţioniste şi se recurge la măsuri neconvenţionale considerate surprinzătoare”, explică Dăianu.

Trebuie să punem accentul pe resursele interne. Nu doar pe cele naturale, ci şi pe cele umane. Mai avem nevoie de o soluţie la problema scăderii numărului de contribuabili în raport cu creşterea numărului de pensionari” - Mugur Isărescu, guvernator BNR

În opinia sa, economia românească este în continuare marcată de criza euro şi există trei mari capcane pentru ea: ”una legată de finanţări, care nu te mai sprijină, o altă vulnerabilitate e legată de eficienţa instituţională scăzută iar a treia este nivelul mediu PIB/locuitor”. Totodată economistul consideră că este nevoie de o mai bună utilizare a resurselor naturale prin politici publice. ”Ne batem joc de resurse. Ne batem joc de pământ. Nu avem politici în acest domeniu”, a deplâns Dăianu. El a mai pledat şi pentru creşterea activităţilor de export cu valoare adăugată mare.

Sustenabilitatea lipsă

Şi consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru a vorbit tot despre creştere economică sustenabilă. ”Creşterea economică nu poate rămâne sustenabilă întotdeauna. Ea va rămâne sustenabilă un timp iar apoi trebuie regândită în termenii politicilor care sunt utilizate”, a arătat el. În opinia lui Croitoru, când ”separarea între puterea financiară şi cea politică este mică, nu se va putea aplica domnia legii”. Economistul a mai amintit că clasa de mijloc este esenţială pentru democraţie, la fel ca şi rezolvarea drepturilor de proprietate pentru economie.

La rândul său, Eugen Rădulescu, director de audit la BNR, a subliniat că economia trebuie să atragă investiţii, dar că ”nu e nevoie de facilităţi fiscale, ci de reglementări mai suple şi mai stabile care să ducă la o economie mai stabilă şi predictibilă”. El a pledat pentru reducerea ratelor de impozitare (mai ales contribuţiile sociale) şi pentru măsuri de îmbunătăţire a colectării prin ”simplificare şi folosire la scară largă a instrumentelor electronice”. Totodată, Rădulescu consideră că este nevoie de flexibilizarea pieţei muncii pentru a nu repeta experienţa unor ţări ca Portugalia, Italia sau Grecia care sunt ineficiente pentru că au restricţii mari pe piaţa forţei de muncă.

Concluzia a tras-o Lucian Croitoru care a afirmat în legătură cu intrarea României în zona euro ca ”o ţară care nu are competitivitate solidă nu are ce căuta în euro”. Competitivitate şi iar competitivitate, dar cum s-o realizăm? Cum spunea şi Isărescu: tranziţia s-a terminat, trăiască tranziţia!