Florin Cîţu: Politicul se ascunde sub “umbrela” FMI
alte articole
Economistul Florin Cîţu îi cere directorului FMI să nu aprobe un nou acord cu România.
Într-o scrisoare deschisă transmisă luni, 15 iulie, directorului FMI, Christine Lagarde, economistul Florin Cîţu atrage atenţia asupra ineficienţei acordului cu FMI.
“Vă scriu pentru a vă ruga să nu mai semnaţi un nou acord stand-by între România şi FMI, chiar dacă un asemenea acord va fi etichetat ca «preventiv». Din păcate, aceasta este singura opţiune viabilă pentru ca economia românească să revină pe creştere şi pentru a determina clasa politică să-şi asume reformele economice. Într-adevăr, relaţia FMI-România este una veche. Cea mai mare parte dintre acordurile stand-by, cu toate că nu au fost finalizate, au contribuit la declinul actual al economiei româneşti. Până la ultimele două acorduri această contribuţie a fost în mare parte pozitivă. Cu toate acestea, începând din 2009, relaţia FMI-România nu a fost una benefică pentru economie sau pentru populaţie”, consideră economistul.
În această perioadă, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se află în vizită la Bucureşti pentru a susţine un discurs despre identificarea unei “noi paradigme de creştere” economică în regiune, urmând ca imediat după încheierea vizitei, pe 17 iulie, o misiune a FMI să vină la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România.
Scopul celor două programe stand-by a fost creşterea economică. Analistul este de acord că majoritatea soluţiilor, cu excepţia creşterii TVA şi a managementului privat la companiile de stat, ar fi antrenat creşterea economică. Din nefericire, însă, spune Cîţu, tocmai soluţiile de susţinere a creşterii economice au fost cele pe care clasa politică le-a amânat permanent. Mai mult, amânările repetate ale reformelor economice au fost aprobate de fiecare misiune FMI care a dat notă de trecere după toate vizitele trimestriale.
“Dacă FMI ar fi forţat ca oricare dintre aceste ţinte să fie îndeplinite, astăzi România nu ar fi avut un PIB potenţial de sub 1%, în scădere de la 5,5% în 2008. România nu ar fi avut încă cea mai mare inflaţie din UE, fiind totodată cea mai săracă ţară”, susţine Florin Cîţu.
Indicatorii economici înregistraţi în ultimii doi ani sunt folosiţi de analistul economic ca argumente pentru neîncheierea unui nou acord cu FMI.
“PIB potenţial semnificativ mai mic, datorie publică de aproape patru ori mai mare, şomaj mai ridicat, un stoc de arierate aproape dublu faţă de 2008, niciun progres în privatizare, salariile publice la 7,4% din PIB, pondere mai mare decât în 2007, an cu creştere economică de 5%, cheltuieli curente ca procent din total cheltuieli la nivelul maxim din 1989, şi, desigur, cu inflaţie ridicată”, arată analistul economic.
În aceste condiţii, anunţul recent al FMI, potrivit căruia acordul 2011-2013 a fost finalizat cu succes, nu ajută economia României, subliniază Florin Cîţu.
În finalul scrisorii, Cîţu precizează că în aprilie 2008 a solicitat autorităţilor să semneze un acord stand-by cu FMI fiind convins la acel moment că instituţia internaţională este singura capabilă să forţeze clasa politică românească să implementeze reformele.
“Este trist că ultimii patru ani mi-au arătat că FMI este mai interesat de propria imagine publică decât de rezultatul acestor acorduri. Din acest motiv, vă rog respectuos, să nu semnaţi o nouă înţelegere cu România şi să transferaţi responsabilitatea reformei către clasa politică, căreia de fapt îi aparţine”, încheie Cîţu scrisoarea transmisă directorului FMI.
Primul care a atras atenţia asupra ineficienţei acordului cu FMI a fost chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În februarie 2012, guvernatorul spunea că încheierea unui nou acord cu FMI ar putea face mai mult rău decât bine.
“România ar trebui să nu mai încheie un nou acord cu FMI după finalizarea înţelegerii actuale, programată pentru 2013, pentru că nu ar da un semnal bun pieţelor. Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrurile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, declara Isărescu.
Recent, guvernatorul s-a răzgândit. “Recomand încheierea unui nou acord cu Fondul pentru că s-a dovedit a fi benefic. Un acord îţi oferă o ancoră şi o credibilitate care îţi permit să te împrumuţi mai ieftin pe pieţele de capital. Nu cred că România ar fi câştigat o asemenea credibilitate dacă stătea doar pe picioarele ei. Asta este o realitate!”, declara Mugur Isărescu, pe 1 iulie.
Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri. Anterior a existat o înţelegere de tip stand-by, de circa 13 miliarde de euro, semnată în 2009 şi finalizată în 2011. Acordul de tip preventiv a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat.