Liderii UE participă la primul summit după şocul produs de Brexit
alte articole
Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, este chemat de la conferinţa politică anuală a băncii din Portugalia pentru a participa marţi la summitul liderilor UE, în condiţiile în care oficialii europeni au promis că îşi vor întări determinarea după rezultatul surprinzător de săptămâna trecută în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE (Brexit).
Draghi este aşteptat să explice impactul financiar imediat şi pe termen lung pe care îl are Brexitul asupra blocului european. Acel vot a creat haos pe pieţele financiare globale şi a împins Bank of England să fie pregătită să susţină finanţele britanice dacă este necesar.
În condiţiile în care analiştii au avertizat că acest summit ar putea furniza noi temeri pentru volatilitatea pieţei, Germania, Franţa şi Italia a declarat că doresc ca discuţiile să se concentreze pe găsirea de răspunsuri la provocările cu care se confruntă acum Uniunea Europeană.
“Europa unită”
Cu o zi înaintea summitului, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi premierul italian Matteo Renzi au susţinut într-o declaraţie comună că Europa este “unită” şi că nu vor exista negocieri neoficiale cu Marea Britanie în privinţa viitoarei sale relaţii cu UE decât atunci când Londra va invoca Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona pentru a începe procedura oficială de ieşire din bloc.
Premierul demisionar David Cameron a declarat în repetate rânduri că invocarea acelui articol nu va avea loc decât după înlocuirea sa din funcţie, probabil în luna septembrie. Cameron se va afla marţi în Bruxelles pentru a se întâlni cu ceilalţi 27 lideri UE pentru ultima dată înainte de a-şi da demisia. Miercuri, liderii UE vor continua discuţiile fără Cameron.
Merkel, Hollande şi Renzi au cerut ţărilor UE să cadă de acord asupra unor proiecte concrete care să se concentreze pe dezvoltare şi securitate şi care pot fi implementate înainte de sfârşitul anului.
Diviziuni
Summitul UE de marţi şi miercuri are loc în mijlocul unor temeri că blocul european ar putea fi permanent divizat de decizia publicului britanic, în condiţiile în care pe cuprinsul Uniunii se răspândeşte un sentiment anti-UE. Politicieni din mai multe state UE, inclusiv Olanda, Franţa şi Germania, au cerut acum ca aceste ţări să organizeze propriile lor referendumuri privind apartenenţa la blocul european.
Polonia a cerut Uniunii Europene să regândească planurile pentru o integrare politică mai strânsă, iar Partidul Republican din Franţa a cerut desfiinţarea Comisiei Europene.
Website-ul de ştiri Euroactiv l-a citat pe ministrul ceh de Externe Lubomir Zaoralek, care a cerut demisia preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţinând că acesta ar trebui să îşi asume răspunderea pentru rezultatul referendumului britanic.
Între timp, Lituania a cerut Marii Britanii să clarifice dacă decizia sa de a părăsi UE este “clară şi finală”. Ministrul lituanian de externe Linas Linkevičius a precizat că, dacă decizia este finală, ar trebui să înceapă discuţiile privind ieşirea britanicilor din UE fără alte întârzieri, adăugând că nesiguranţa curentă afectează milioanele de europeni.
