Liderii NATO şi ruşi se vor întâlni după summitul alianţei din Polonia

NATO urmăreşte să menţină deschise liniile de comunicare pe măsură ce tensiunile cu Rusia au ajuns la niveluri întâlnite doar în Războiul Rece. Ambele tabere îşi intensifică exerciţiile militare şi cresc numărul de trupe desfăşurate de-a lungul graniţelor lor, în special în regiunea Baltică.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. (Captură Foto)
Andrei Popescu
05.07.2016

NATO şi Rusia vor purta discuţii oficiale la scurt timp după summitul alianţei ce va avea loc în această săptămână în Varşovia.

Membrii alianţei vizează cea mai mare comasare militară de la sfârşitul Războiului Rece, ca răspuns la acţiunile tot mai agresive ale Rusiei, în special în Ucraina.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susţinut că Moscova a anexat în mod forţat peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi a ajutat, dacă nu chiar instigat, o mişcare separatistă sângeroasă în estul Ucrainei.

Cele două tabere s-au întâlnit în luna aprilie, pentru prima dată din iunie 2014.

“Consiliul NATO-Rusia are un rol important de jucat ca forum pentru dialog” şi ar putea “creşte gradul de predictibilitate”, a declarat Stoltenberg reporterilor în Bruxelles înaintea summitului de două zile care va începe vineri.

“Motivul pentru care discutăm cu Rusia este de a stabili o întâlnire a consiliului la scurt timp după summit”, a adăugat el.

NATO a dorit să se întâlnească şi să discute cu Rusia înaintea summitului din Varşovia, dar a fost refuzată de Kremlin.

Agenda

Întâlnirea Consiliului NATO-Rusia urmează să abordeze “reducerea riscului, transparenţa şi predictibilitatea”, a precizat Stoltenberg. Aceste chestiuni au ajuns în centrul atenţiei după ce Turcia a doborât un avion de luptă rusesc în noiembrie 2015 în apropierea graniţei turco-siriene. Într-un alt incident, în luna aprilie, un avion de luptă rusesc a hărţuit o navă de luptă americană în Marea Baltică.

Rusia a reacţionat puternic la comasarea militară a NATO în estul Europei, preşedintele rus Vladimir Putin acuzând alianţa că provoacă o cursă a înarmării.

Totodată, Kremlinul este furios şi din cauza extinderii NATO în fostul bloc sovietic.

Mai recent, NATO a început să staţioneze soldaţi, prin rotaţie, în Polonia şi statele baltice. Mişcarea, un aparent răspuns la acţiunile militare ruseşti în Ucraina, a înfuriat Moscova.

Rusia desfăşoară în prezent tot mai multe trupe în interiorul graniţei sale.

Acţiunile militare intensificate ale Rusiei au neliniştit Finlanda, care este o ţară neutră, şi au determinat-o să ia în considerare aderarea la NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că va lua măsuri militare corespunzătoare dacă Finlanda se va alătura alianţei vestice.

Finlanda va participa la summitul din Polonia în calitate de partener foarte apropiat al NATO.

Întrebat în legătură cu posibila aderare a Finlandei, secretarul general al NATO a declarat că finlandezii decid în această privinţă, adăugând că nu este justificabil dacă acest lucru ar provoca reacţii [din partea Rusiei].

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor