Legea salarizării unitare, asumate de PSD şi ALDE merge la Parlament fără dezbateri publice prealabile

Coaliţia de guvernare a finalizat şi semnat joi seară la Sinaia, Proiectul legii salarizării unice. Proiectul, asumat de Dragnea şi Tăriceanu urmează să fie introdus în Parlament, fără a fi precedat de dezbateri publice, a anunţat preşedintele Senatului.

"Ne-am asumat politic şi proiectul de lege care a fost elaborat de Guvern va fi introdus în Parlament, în aşa fel încât să nu mai pierdem încă 30 de zile termen de dezbatere publică, pentru că oricum ar fi venit la Parlament, şi dorinţa noastră este că, până la finele acestei sesiuni parlamentare, legea salarizării unitare să fie votată şi de la 1 iulie să putem intra pe noul sistem de salarizare", a declarat Tăriceanu, citat de Agerpres, într-o conferinţă comună de presă cu Dragnea.

La rândul său, premierul Grindeanu a declarat că decizia luată în privinţa acestui proiect de lege a fost determinată de termenul asumat în acest sens prin programul de guvernare.

"Importanţa acestei legi şi termenul pe care ni l-am asumat prin programul de guvernare, şi anume, finalul trimestrului doi, ne-a condus spre a lua decizia ca în Parlament să fie înaintat acest proiect. De aceea, dezbaterile pe marginea proiectului se vor desfăşura în Parlament, în toată această perioadă", a precizat premierul Sorin Grindeanu.

Despre proiectul legii salarizării unitare

Proiectul prevede un raport între cel mai mare şi cel mai mic salariu plătit din fonduri publice de 1 la 12. În prezent, raportul este de 1 la 15. În proiect vor fi incluse toate instituţiile publice, mai puţin BNR şi ASF, potrivit Hotnews.

Actul normativ asumat de PSD şi ALDE şi care ar urma să fie adoptat în Parlament până la finalul acestei sesiuni parlamentare prevede o plafonare a anvelopei sporurilor la 30% pe instituţie, nu pe persoana care beneficiază de astfel de sporuri.

Astfel, un poliţist care lucrează în stradă poate ajunge la un spor de 70-80%, "dar cei care stau în birou vor trebui să ajungă la sporuri mai mici", a explicat ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu.

Legea prevede creşteri salariale şi pentru magistraţi, salariile judecătorilor urmând să crească mai mult faţă de cele ale procurorilor.

"Sunt diferenţe, ca peste tot în UE. În Germania procurorul are 3.000 euro iar judecătorul peste 6.000. La noi diferenţele sunt mici, cred că 5%.", a explicat Olguţa Vasilescu.

Cel mai mare salariu din România îl va avea preşedintele, urmat de preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, preşedintele Înaltei Curţi şi preşedintele CCR, primul ministru, unde se aplică un coeficient de 11, a explicat Lia Olguţa Vasilescu.

Primarului Capitalei i se va aplica coeficient de 9, iar pentru viceprimar de 8, la fel ca şi la preşedinţii de consilii judeţene. Unui primar de localitate cu peste 300.000 locuitori i se va aplica un coeficient de 8, în timp ce primarul cu cel mai mic salariu va fi cel al unei localităţi cu maxim 3.000 de locuitori, unde se aplică un coeficient de 3.

Impactul bugetar al măririlor salariale va fi, potrivit Olguţei Vasilescu, de 32 miliarde de lei până în 2020, aproximativ 10 miliarde pe an.

La întrebarea presei "de unde vor veni aceşti bani", a răspuns Tăriceanu: "de la buget"