Legea ONG-urilor anulată. Politolog: Limitarea societăţii civile nu poate fi promovată atât de simplu în RM

La începutul lunii iulie, ministrul Justiţiei a venit cu un proiect de lege privind organizaţiile non-guvernamentale moldoveneşti, potrivit cărui finanţarea din exterior a organizaţiilor necomerciale ar trebui limitată, fapt ce a provocat multe discuţii în societate. Marţi, liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a anunţat că guvernarea a cerut ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari „să anuleze grupul de lucru creat şi să oprească orice fel de activitate legată de acest proiect”. Astfel, pentru a-şi argumenta decizia de a scoate legea ONG-urilor de pe agenda de discuţii, fără nici o îmbunătăţire, deşi reprezentanţii sectorului asociativ au solicitat acest lucru, Cebotari a declarat pentru Jurnal TV că „acest proiect nu este o prioritate pentru Republica Moldova".

„Spre nefericirea PD şi altor partide, asemenea acţiuni de limitare a societăţii civile nu pot fi promovate atât de simplu în Republica Moldova, pentru că există supravegherea partenerilor externi care văd un rol major în existenţa unei societăţi civile cât mai sonore şi dinamice. Prin urmare, vor exista atacuri, declaraţii tăioase, manifestări neprietenoase faţă de anumiţi reprezentanţi ai societăţii civile, în special faţă de cei care critică. Acţiuni concrete însă prin introducerea, de exemplu, a unei legi aspre sunt mai greu de realizat. Guvernarea depinde de finanţarea externă, care este condiţionată şi este alocată în funcţie de comportamentul şi intenţiile guvernării”, a declarat în replică, politologul moldovean, Dionis Cenuşă, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

În opinia acestuia, anume capacitatea societăţii civile şi interesul ei de a fi un actor neutru şi obiectiv creează repulsie democraţilor şi socialiştilor, care observăm că au tendinţa de a domina, inclusiv sectorul asociativ. Mai mult decât atât, tânărul consideră că atitudinea reticentă a celor două partide politice - PDM şi PSRM - reiese din capacitatea sectorului asociativ de a fi „autonom şi independent faţă de deciziile politice şi a le critica, a le judeca conform legislaţiei în vigoare sau a bunelor practici aplicate la nivel de regiune şi internaţional”.

Făcând referire la organizaţiile non-guvernamentale care nu critică niciodată guvernarea de la Chişinău, Cenuşă a menţionat că valorile promovate de societatea civilă veritabilă ar fi probabil principalul motiv care ar explica încercarea partidelor care constituie majoritatea în Parlament de a discredita sau de a diminua importanţa societăţii civile atât pe plan intern cât şi pe plan extern.

Politologul a mai vorbit şi despre faptul că iniţiativa ministrului Justiţiei ar fi venit din cauză că ar exista o oarecare asociere între societatea civilă şi partide de opoziţie, în realitate fiind vorba doar despre o coincidenţă a mesajelor. „Criticile faţă de corupţie sau faţă de scheme gri, de exemplu, sonorizate atât de sectorul asociativ, cât şi de opoziţie sunt confundate de către democraţi cu un fel de coaliţie care ar exista între societatea civilă şi opoziţia extraparlamentară”, a explicat Dionis Cenuşă.

Totodată, politologul a specificat că, în aceste condiţii, cea mai sigură formă de apărare a societăţii civile ar fi consolidarea integrităţii pe interior, astfel încât să nu existe nici un dubiu în rândurile cetăţenilor că societatea civilă este într-adevăr un actor important şi că ONG-urile joacă după alte reguli decât guvernarea, reguli ale democraţiei şi statului de drept. Mai mult decât atât, societatea civilă trebuie să încerce să demonstreze că nu poate fi acuzată de nimic de către democraţi sau socialişti, lucru care se obţine doar prin reguli de transparenţă şi rapoarte financiare publice.