Legea dării în plată, pe masa judecătorilor CCR

Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) vor dezbate, marţi, 33 de dosare în care băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată din totalul de peste 500 de sesizări depuse de la intrarea în vigoare a legii care le permite românilor să scape de creditele imobiliare cedând băncii casa ipotecată.

Potrivit uzanţei, CCR ar putea conexa dosarele, având în vedere că se referă la aceeaşi lege, iar criticile ridicate de avocaţii băncilor sunt similare.

În cursul zilei de astăzi, judecătorii vor audia o serie de reprezentanţi ai băncilor, care vor expune argumente în favoarea declarării unor prevederi din lege neconstituţionale. Având în vedere numărul mare de sesizări, este puţin probabil ca judecătorii să ia marţi o decizie finală.

Excepţiile ridicate de bănci

Potrivit sursei citate, în unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie

De asemenea, băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.

Reamintim că, adoptată în noiembrie 2015, în Parlament, cu o majoritate zdrobitoare de voturi, legea dării în plată permite unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat.

Practic, legea prevede că, la momentul încheierii contractului, pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

Actul normativ a stârnit nemulţumirea bancherilor care au anunţat că îi vor cere preşedintelui Iohannis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la acest act normativ. Iohannis nu a sesizat CCR însă, în decembrie, a întors legea în Parlament spre reexaminare, unde a şi fost adoptată, cu o serie de amendamente.