Legea amnistiei şi graţierii, pe ordinea de zi a Parlamentului

Proiect de lege referitor la amnistia şi graţierea unor largi categorii de infractori este ultimul punct aflat pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Camerei Deputaţilor. Astfel, controversata propunere legislativă este programată pentru votul final începând de la ora 12.00.

Marţea trecută, deputaţii au decis să retragă proiectul din plen, lucru determinat de o puternică presiune publică. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintele Comisiei Juridice din Cameră, Bogdan Ciucă, au explicat că proiectul legii amnistiei a rămas pe ordinea de zi a şedinţei de marţi pentru că dezbaterea de săptămâna trecută a legii a fost suspendată, iar proiectul nu a fost retrimis la comisii.

Valeriu Zgonea a anunţat luni că Legea amnistiei se află în dezbatere publică şi va rămâne astfel până la 1 februarie, pentru a se stabili că nu reprezintă "o chestie ilegală", după care urmează să ajungă din nou în Parlament.

"Apoi a venit problema cu graţierea. După ce am avut discuţia cu cei de la ambasadă, toată lumea şi-a dat seama că el este un proiect normal. Şi el este în dezbatere publică. De aceea l-am şi oprit de la votul final, ca să fie în dezbatere publică până la 1 februarie, să vadă toată lumea că nu este nicio chestie ilegală", a declarat Valeriu Zgonea.

Amnistia reprezintă acordarea unei clemenţe totale şi necondiţionate, ca şi cum fapta nu s-ar fi comis. Cazierul rămâne curat, iar făptuitorii nu suportă nicio consecinţă pentru faptele lor.

Proiectul de lege prevede amnistierea totală a faptelor pentru care legea prevede o pedeapsă maximă de până la 7 ani, iar pe lista excepţiilor de la amnistie sunt infracţiunile de dare de mită şi primire de foloase necuvenite, prevăzute de Codul Penal. Luarea de mită nu a fost inclusă pe lista excepţiilor, deoarece maximul de pedeapsă este de 15 ani, mai mare decât pragul de 7 ani.

Pe lista excepţiilor au mai fost incluse patru infracţiuni de natură economică din Legea specială 78/2000, precum şi alte patru infracţiuni informatice prevăzute de Legea 161 din 2003. Pentru toate celelalte fapte de corupţie, dacă pedeapsa maximă este de până la 7 ani, se aplică amnistia.

Iniţiatorii legii susţin că aceasta este necesară pentru că penitenciarele sunt supraaglomerate, dar ca să fie eliberate penitenciarele era suficientă numai graţierea, nu şi amnistia.

Robert Cazanciuc, a anunţat luni că ministerul Justiţiei a dat aviz negativ la proiectul Legii amnistierii, menţionând că este nevoie de dezbatere pe un asemenea act normativ. Cu toate acestea, Cazanciuc a adăugat că, în opinia sa, ca administrator de sistem, aceasta ar putea fi o soluţie pentru a degreva penitenciarele.

De lege ar beneficia personalităţi marcante precum: Adrian Năstase, Gigi Becali, Cătălin Voicu, Antonie Solomon, Ionel Manţog, Nicolae Mischie, Decebal Traian Remeş, sau Relu Fenechiu. Şi lista poate să continue.