Lavrov în SUA. Mattis critică comasarea militară rusă în zona Baltică

Secretarul american al apărării a declarat miercuri că amplasarea de rachete ruseşti în apropiere de statele baltice are un efect „destabilizator”, şi mai mulţi oficiali au sugerat că SUA ar putea desfăşura în această vară o baterie de rachete Patriot în regiune pentru desfăşurarea de exerciţii NATO.
Secretarul american al Apărării gen. r. James Mattis
Secretarul american al Apărării gen. r. James Mattis (THIERRY CHARLIER/AFP/Getty Images)

Aliaţii SUA sunt neliniştiţi înaintea exerciţiilor militare ce vor fi desfăşurate de Rusia şi Belarus în luna septembrie şi care ar putea implica aproximativ 100.000 de soldaţi şi antrenamente pentru utilizarea armelor nucleare – cel mai mare exerciţiu militar de acest gen începând cu 2013.

Exerciţiul din septembrie ar putea implica desfăşurarea de trupe ruseşti în apropierea graniţelor Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei.

Rusia a desfăşurat de asemenea rachete Iskander în Kaliningrad, enclava sa din Marea Baltică. Moscova a precizat că amplasarea rachetelor respective a făcut parte dintr-un exerciţiu de rutină, dar unii oficiali americani sunt îngrijoraţi că ar putea fi vorba de o staţionare permanentă în enclavă.

Întrebat în timpul unei călătorii în Lituania despre amplasarea rachetelor Iskander, secretarul american al apărării, Jim Mattis, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă: „Orice fel de comasare de acest gen este pur şi simplu destabilizatoare”.

SUA exclude orice răspuns direct la exerciţiile militare ruseşti sau la amplasarea rachetelor Iskander.

Dar, în acelaşi timp, anumiţi oficiali americani, comentând sub anonimat, au sugerat posibilitatea ca o baterie de rachete Patriot să fie desfăşurată pentru scurt timp, în regiunea Baltică, în timpul unui exerciţiu militar al NATO din luna iulie, care se va concentra pe apărarea aeriană. Exerciţiul este cunoscut sub numele de Tobruk Legacy.

Oficialii respectivi au subliniat faptul că rachetele Patriot, dacă sunt staţionate în regiunea Baltică, vor fi retrase după terminarea exerciţiului, adăugând că retragerea va avea loc cel mai probabil înainte de începerea exerciţiului rusesc.

După convorbirile avute la Vilnius, Mattis a refuzat să comenteze în mod direct despre posibilitatea amplasării unei baterii Patriot.

„Sistemele specifice pe care le aducem sunt acelea pe care le identificăm drept necesare”, a afirmat Mattis, adăugând că, de fapt, capabilităţile NATO în regiune vor fi doar defensive.

A fost prima călătorie a lui Mattis în statele baltice, care se tem că Rusia le-ar putea ataca în acelaşi mod în care a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Statele baltice sunt de asemenea îngrijorate de lipsa capabilităţilor lor de apărare aeriană şi iau în considerare îmbunătăţirea echipamentelor lor militare.

Întrebat despre sistemele de apărare aeriană din zona Baltică, în timpul unei vizite la un poligon de pregătire din Pabrade, Mattis a declarat reporterilor:

„Vom discuta cu liderii fiecărei naţiuni şi vom rezolva această situaţie la Bruxelles, şi vom lucra împreună dacă este necesar.

Motivul desfăşurării [militare] pe care o vedeţi în acest moment este lipsa de respect pentru legea internaţională manifestată de o naţiune a regiunii. Aşadar, atâta timp cât naţiunea [respectivă] manifestă respect, nu vom fi nevoiţi să desfăşurăm [acele forţe]”, a declarat Mattis reporterilor, stând în faţa unui tanc german Leopard.

Un batalion condus de forţele germane a fost trimis în Lituania anul acesta, ca parte a unui efort NATO de a descuraja orice agresiune rusească.

Întrebată despre o eventuală desfăşurare viitoare a rachetelor Patriot, preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, stând alături de Mattis, a precizat: „Avem nevoie de toate mijloacele necesare pentru apărare şi descurajare şi acest lucrul îl vom decide împreună”.

Scara exerciţiului militar rusesc “Zapad” (Vest) din acest an, care datează de pe timpul fostei Uniuni Sovietice, când a fost folosit pentru prima dată pentru a testa noi sisteme de armament, reprezintă una dintre cele mai presante temeri ale NATO. Diverşi diplomaţi occidentali susţin că acest exerciţiu prezintă o ameninţare neobişnuită.

Dar Mattis a declarat reporterilor: „Este un exerciţiu de rutină. Am încredere că va rămâne de rutină”.

Ministrul estonian al apărării, Margus Tsahkna, a declarat luna trecută pentru Reuters că guvernele statelor NATO dispun de informaţii care sugerează că Moscova ar putea lăsa soldaţi ruşi în Belarus după finalizarea exerciţiului militar Zapad 2017, indicând de asemenea înspre datele publice privind traficul feroviar dinspre Rusia spre Belarus.

Moscova a negat că plănuieşte în vreun fel să ameninţe NATO şi susţine că alianţa condusă de SUA este cea care subminează stabilitatea în estul Europei. Kremlinul nu a făcut public, încă, numărul soldaţilor ce vor participa la Zapad 2017.