Lavrov cere Ucrainei să nu organizeze alegeri pe 25 mai. Ucraina între Rusia şi împrumuturile FMI

Liderii de la Kremlin, preşedintele rus Dimitri Medvedev şi primul-ministru, Vladimir Putin.
Liderii de la Kremlin, preşedintele rus Dimitri Medvedev şi primul-ministru, Vladimir Putin. (DMITRY ASTAKHOV/AFP/Getty Images)

Deşi Uniunea Europeană i-a reînnoit Ucrainei propunerea de a semna Acordul de Asociere, refuzat de Ianukovici în luna octombrie, Rusia nu vrea să accepte noile schimbări de la Kiev deoarece acestea au survenit în urma unei „revolte armate”, conform premierului rus, Dmitri Medvedev.

Preşedintele francez, Francois Hollande şi cancelarul german, Angela Merkel, au confirmat, în urma discuţiilor cu liderul rus, Vladimir Putin, că Rusia va respecta „integritatea teritorială” a ţării.

Din nefericire visteria Ucrainei este goală, iar şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a precizat că SUA este pregătită să susţină financiar Ucraina, care se confruntă cu o insolvenţă de plată, oferind, din păcate, posibile împrumuturi de la FMI.

În ultimul timp Kremlinul şi-a crescut semnificativ implicarea politică în statele vecine, căutând să încheie relaţii diplomatice mai strânse, crescând forţa navală rusă din Marea Neagră şi creând condiţiile restabilirii sferei istorice de influenţă în statele controlate înainte de URSS. Astfel, Rusia ar putea fi mai bine poziţionată în faţa ameninţărilor intereselor vitale în zonă: rutele de aprovizionare cu energie care tranzitează Marea Neagră şi stabilitatea regimurilor politice din statele cu orientare pro-occidentală.

Odată cu victoria Euromaidanului, Rusia a pierdut momentan controlul asupra peninsulei Crimeea (care face parte din teritoriul Ucrainei şi este locuită în marea majoritate de o populaţie de origine rusă) şi, implicit, poziţia geostrategică a acesteia de la Marea Neagră.

Kremlinul şi-a rechemat ambasadorul din Ucraina pentru a-l consulta cu privire la „situaţia ce continuă să se deterioreze” de la Kiev.

Lavrov cere Ucrainei respectarea acordului semnat

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a afirmat marţi că în Ucraina nu trebuie să se organizeze alegeri prezidenţiale anticipate pe 25 mai, considerând că această decizie este contrară acordului privind ieşirea din criză care a fost semnat săptămâna trecută la Kiev, relatează AFP.

Declaraţia şefului diplomaţiei ruse a menţionat că acest acord, care a fost semnat vineri de către Viktor Ianukovici şi liderii opoziţiei în prezenţa unor mediatori europeni - dar care nu a fost semnat de Rusia - prevede organizarea de alegeri prezidenţiale în toamnă, după adoptarea unei reforme constituţionale, proces ce este preconizată să dureze până în septembrie 2014.

Acesta consideră că organizarea alegerilor pe 25 mai "este deja o renunţare la acordul" cu privire la ieşirea din criză, a apreciat Lavrov, într-o conferinţă de presă.

"Este foarte important, orice s-ar întâmpla, ca principiile acordului să fie respectate", a susţinut acesta.

Rusia a făcut apel de mai multe ori ca noua putere ucraineană să respecte acest acord, în care sunt stipulate concesii majore acordate opoziţiei, ca de exemplu organizarea unui scrutin prezidenţial anticipat în decembrie, formarea unui guvern de coaliţie în termen de zece zile de la semnarea acordului şi o reformă constituţională înainte de alegerile prezidenţiale.

Ianukovici, care a fugit sâmbătă, a fost destituit din funcţia de preşedinte, iar în locul lui a fost numit un preşedinte interimar, Oleksandr Turcinov.

Rusia avertizează Occidentul

Rusia este singura ţară care continuă să evoce validitatea acestui acord. Prima declaraţie a unui oficial rus cu privire la situaţia din Ucraina a venit din partea premierului Rusiei, Dmitri Medvedev.

"La modul concret, astăzi nu mai avem cu cine să vorbim. Legitimitatea unora dintre organismele de putere de acolo ridică dubii serioase (...) Situaţia din Ucraina constituie o ameninţare reală pentru interesele Rusiei", a mai declarat premierul Medvedev.

Dmitri Medvedev a lansat un avertisment luni, după un weekend în care evenimentele s-au succedat frenetic la Kiev - fuga preşedintelui aliat al Moscovei Viktor Ianukovici, destituirea sa de către Parlament şi desemnarea lui Oleksandr Turcinov ca şef interimar al Executivului.

"Unii dintre partenerii noştri occidentali îl consideră legitim (...). Mi se pare o aberaţie să consideri legitim ceea ce de fapt este rezultatul unei revolte", a declarat premierul rus.

Reacţia Occidentului

Jennifer Psaki de la Departamentul de Stat american a respins ideea că Ucraina este scena unei lupte pentru influenţă între Statele Unite şi UE, pe de o parte, şi Rusia, pe de altă parte. "Este o perspectivă foarte (caracteristică) «Războiului Rece» de a vedea lucrurile".

"Poziţia Statelor Unite a fost coerentă şi clară. Nu credem că o ţară sau alta poate să impună destinul acestor ţări din Europa de Est şi Caucaz. Locuitorii acestor ţări, printr-un proces democratic, sunt cei care trebuie să adopte propriile decizii", a afirmat un oficial american de rang înalt, sub protecţia anonimatului.