La ce mai foloseşte Daesh / Director FBI ameninţă companiile hi-tech cerând desfiinţarea soluţiilor de criptare totală

Criptarea end-to-end, unealtă de ultimă oră pentru securizarea comunicaţiilor pe Internet, a devenit tot mai comună şi mai dorită după dezvăluirile făcute de fostul contractor NSA Edward Snowden în privinţa programelor de supraveghere în masă desfăşurate de guvernul american.

Conform unui articol publicat în The Intercept, directorul FBI James Comey a susţinut anterior că firmele şi companiile hi-tech ar putea să găsească o soluţie care să ofere guvernului acces la comunicaţii, dar care să nu slăbească securitatea. Experţii hi-tech au declarat că afirmaţiile sale sunt fanteziste şi l-au considerat naiv.

Dar acum, în cadrul unei audieri a Comitetului Juridic din cadrul Senatului ce a avut loc miercuri, Comey a declarat că discuţiile intensive cu firmele hi-tech l-au convins că “nu este vorba de o chestiune tehnică”.

“Este vorba de un model de afacere”, a declarat el. “Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: ar trebui să îşi schimbe ei modelul de afacere?”

Implicaţia clară a lui Comey a fost aceea că firmele care consideră că este un model bun de afacere să ofere criptarea end-to-end – sau, precum Apple, să permită utilizatorului să îşi cripteze complet iphone-urile – ar trebui să îşi reconsidere aceste servicii.

În 2010, tehnologia de criptare introdusă de firma canadiană Blackberry a generat presiuni enorme din partea unor state, care au cerut companiei cheile de criptare, ameninţând cu interzicerea produselor pe pieţele interne. Ca urmare a scandalului, dar şi a unei campanii de atacuri în mass media, Blackberry a capotat doi ani mai târziu, pierzând o importantă cotă de piaţă.

Comey şi alţi reprezentanţi guvernamentali au presat companii precum Apple timp de mai multe luni, în audieri publice, pentru ca acestea să găsească o cale de a oferi agenţiilor de aplicare a legii acces la comunicaţiile criptate oricând există o cerere legală în acest sens.

Experţii în protejarea vieţii private susţin că aceleaşi breşe în criptarea comunicaţiilor care permit interceptări autorizate vor permite şi interceptări neautorizate – şi prin urmare nu oferă o securitate corespunzătoare, susţine The Intercept.

În plus, este pentru prima dată când Comey a acuzat că programele de criptare au interferat cu o investigaţie FBI în cazul terorismului.

“În luna mai, când doi terorişti au încercat să ucidă o mulţime de oameni în Garland, Texas, şi au fost opriţi de forţele de ordine ... în acea dimineaţă, înainte ca unul dintre acei terorişti să fi început să comită crime în masă, acesta a schimbat 109 mesaje cu un alt terorist din străinătate. Nu avem nicio idee despre ce au discutat cei doi deoarece acele mesaje erau criptate.”.

În cazul Garland, FBI l-a urmărit pe unul dintre viitorii atacatori timp de luni de zile şi au alertat poliţia locală că acesta s-ar putea îndrepta spre o controversată expoziţie anti-musulmană. Dar nu supravegherea FBI-ului l-a oprit pe Elton Simpson ci poliţia din Garland. Poliţia locală nu a primit niciodată emailul FBI-ului.

Presiunea directorului FBI nu este singulară. În Europa, după atacurile Charlie Hebdo şi cele recente de la Paris din 13 noiembrie, premierul britanic David Cameron cere exact acelaşi lucru. Atât Franţa cât şi Marea Britanie au introdus legislaţii care încalcă dreptul la corespondenţă privată, printre altele, pentru a permite monitorizarea strictă de către agenţiile de informaţii.